De la muncă în străinătate, la propria afacere în România. Povestea lui Iulian, fondatorul Green Kitchen

După ani petrecuți peste hotare, mulți români aleg să se întoarcă în țară și să își deschidă o afacere, trăind aproape de familie și de cei dragi. Un exemplu este și Iulian Suciu, care a plecat în Irlanda în anul 2007, odată cu intrarea României în UE. Acolo a început să lucreze într-o pizzerie, ajungând bucătar-șef la Crowne Plaza Dublin. După 12 ani petrecuți peste hotare, acesta s-a întors în România, decizând să se lanseze în antreprenoriat.

“Am plecat de tânăr, chiar aproape de finalizarea studiilor superioare. Am simțit cumva că îmi erau destul de limitate șansele pe vremea aceea. Peste tot se cerea experiență. Era foarte greu să te nișezi, să ajungi lângă un avocat sau lângă un jurist ca să poți să prinzi experiență, să-ți găsești un job. Și am zis atunci, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană: hai să încerc, să vedem ce se întâmplă dacă o iau pe un drum singur și plec să-mi câștig un pic de experiență. Așa am ajuns în Irlanda în anul 2007, chiar în ianuarie, când s-au ridicat restricțiile pentru vize”, a spus el într-un interviu pentru Economedia.

Citește și: Cu ce se ocupă acum Consuelo Matos, fosta soție a lui Adrian Mutu, la 12 ani de divorț. Bruneta are propria afacere

Aparent, munca în bucătărie l-a dus spre viitorul traseu profesional, care a început, neașteptat, dintr-o „greșeală”.

“M-am întâlnit cu un prieten care muncea ca livrator la o pizzerie și m-a întrebat dacă vreau să lucrez în bucătărie. Am zis: clar, încerc orice domeniu, important e să pot să prind un pic de experiență și să-mi adun niște bănuți. Asta a fost în 2007, iar în 2008 a venit recesiunea. Lucrurile au început să meargă prost și în Irlanda, s-au închis peste 300.000 de firme, se cam închideau business-urile și am rămas câteva luni fără job. Apoi am reușit să mă angajez ca ajutor de bucătar într-un restaurant. De acolo a început și pasiunea mea pentru gătit și pentru bucătărie, eu neavând experiență în România în acest domeniu”, a mărturisit Iulian.

Ulterior, tânărul a ajuns să muncească din nou într-o pizzerie, însă a avansat la funcția de manager, următorul pas fiind înspre o bucătărie de hotel de lanț internațional.

“Deja știam să fac task-uri de manager, să preiau comenzi, să vorbesc cu distribuitori, să negociez prețuri. Am cunoscut un băiat care lucra într-un hotel din Dublin din grupul Intercontinental și el m-a întrebat dacă nu vreau să trec la un nivel superior, să merg într-o bucătărie adevărată, să văd cum se fac lucrurile profesionist. Am zis: hai că încerc! Am mers, am dat interviu și am intrat la Crowne Plaza la Dublin ca bucătar, unde, după aproximativ 8 ani de zile, am ajuns bucătar șef.

Am început ca bucătar de linie, apoi am trecut prin diferite departamente ale bucătăriilor. M-am înscris la școala de bucătari, de arte culinare din Dublin, am făcut 2 ani școala aceasta, apoi am participat la câteva concursuri, unde de trei ori am luat locul doi pe țară și o dată locul trei, ca bucătar profesionist. În momentul în care am ajuns executive chef, deja eram în birou, făceam doar de sarcini de manager”.

Cum a decis Iulian să se întoarcă în țară

Vreme de doi ani, Iulian a muncit în hotelul irlandez, însă atât el, cât și soția lui, își doreau să se întoarcă în România. Astfel, cu toate că ar fi avut numeroase oportunități profesionale în Dublin, dorința de a reveni în țară era din ce în ce mai accentuată.

“Erau oportunități destul de mari în Irlanda și, prin muncă și seriozitate, poți să ajungi acolo unde îți dorești. Doar că tot timpul aveam în gând să ne întoarcem în România. Noi cam cu visul acesta am plecat și cred că milioane de români care au plecat au același vis: ca, într-o zi, să se reîntoarcă acasă. Împreună cu soția, am zis să ne oferim o șansă – ne reîntoarcem acasă, stăm o perioadă – șase luni, un an de zile – după care tragem linie și vedem unde ne încadrăm, în ce mediu social, economic și, dacă suntem OK, rămânem. Dacă nu, ne întoarcem și atunci stăm liniștiți pentru tot restul vieții cu gândul împlinit: noi am fost, am încercat, nu ne-am mai putut acomoda”, a spus Iulian.

În anul 2019, Iulian, alături de soția și copilul lui, au venit în România, la Târgu Mureș, unde au început un program de antreprenoriat.

“În timp ce eram bucătar-șef în Irlanda, am auzit că va fi la noi în hotel o echipă din Cluj – Asociația Inceptus, care derula un program “Antreprenor acasă”, prin care mai mulți români puteau câștiga niște bani de la Uniunea Europeană, o subvenție de 33.000 de euro, să se reîntoarcă acasă, să deschidă propriul lor business. Campania s-a derulat exact la noi în hotel și am zis că merită să încerc și eu. Mi-am scris planul de afaceri, am început să fac research și m-am înscris la cursuri. Am venit de vreo două ori la Cluj, am dat interviuri, am câștigat subvenția și acela a fost un motiv foarte, foarte mare ca să ne întoarcem acasă. Aveam și niște bănuți strânși, am câștigat și un proiect european să ne întoarcem acasă – am zis că asta este șansa noastră cu adevărat să ne întoarcem în România. Și ne-am întors”, a povestit el.

Oportunitatea financiară pe care a avut-o a contat mult, acest lucru motivându-l să revină în țară și să se lanseze în antreprenoriat. Odată întors la Târgu Mureș, Iulian a lansat Green Kitchen.

“Am avut niște bani strânși, plus subvenția, plus ajutorul lor (al asociației, n.red.), ceea ce a contat, pentru că să te întorci după 12 ani și să-ți deschizi un business în România e destul de greu, mai ales dacă nu ai făcut asta înainte. Planul de afaceri l-am pus în funcțiune exact cum l-am scris. Am creat Green Kitchen, un restaurant cu mâncare sănătoasă, am creat meniul meu, am căutat surse de aprovizionare, am vrut un concept care să fie cât de cât inedit și nou pe piață. Am deschis, la început într-un spațiu mic, și am pus în aplicare ce am învățat amândoi în Irlanda”.

Totuși, drumul spre lansarea afacerii nu a fost deloc unul ușor, a mărturisit Iulian: “La șase luni după ce ne-am întors a venit pandemia, exact pe când ne-am obișnuit cu ce se mănâncă business-ul și reușisem să punem la punct cât de cât niște piloni de funcționare”.

Cu toate acestea, business-ul a mers mai departe în sistem de livrări la domiciliu, acest context aducând și oportunități de creștere.

“Cu muncă serioasă și consecvență, am reușit să ne mutăm chiar în timpul pandemiei într-un spațiu mai mare. Am avut oportunitatea să găsim spațiu și o chirie mai ieftină. Fiind pandemie, s-au închis foarte multe business-uri și atunci am avut oportunitatea să facem un pas foarte mare – de la 30 mp la un spațiu de aproape 100 mp și momentan acolo ne desfășurăm activitatea. Eu pregăteam salatele și colegul meu, cu mască la ușă, le dădea clienților. Am avut un început destul de greu, dar nu am abandonat și am zis că o să trecem peste toate problemele acestea, că nu erau doar ale noastre”,  a mărturisit acesta.

Revenirea în România, dificilă pentru antreprenor

Iulian a mărturisit că revenirea în țară nu i-a fost ușoară, mai ales având în vedere că trebuia să pună bazele unei afaceri.

“La început mi s-a părut un pic haos. Mi-a fost foarte, foarte greu. Nu știam ce înseamnă să înființez o firmă, nu înțelegeam ce înseamnă ONRC, nu înțelegeam ce înseamnă instituție, ce înseamnă ANAF, contabilă, dar încet, încet, am întrebat în stânga, în dreapta – aveam câțiva prieteni care deja aveau business-uri mai vechi – și, ajutându-ne unul pe celălalt, am început să înțeleg exact traiectoria, ca să pot să construiesc un business funcțional”, a declarat el.

Întrebat dacă reîntoarcerea a meritat, tânărul a mărturisit că da și că a observat cum România s-a dezvoltat în ultimii ani, neexistând diferențe majore, comparativ cu alte țări din Europa.

“Eu zic că a meritat. Soția e mai atașată de familie, de prieteni, de întâlniri, de socializare. Eu am fost un pic mai mult concentrat pe muncă, pe auto-depășire tot timpul și am avut câteva momente de dezechilibru și de momente în care am regretat. Dar acum, astăzi, dacă stau să dau timpul înapoi, nu aș schimba absolut nimic”, a mai adăugat el.

Citește și: Răzvan Fodor, între muzică, afaceri și familie: „Prima mea afacere a fost un eșec, dar pensiunea din Vama Veche e locul nostru de relaxare”