Decizia CCR și reacțiile lui Toader și Zegrean despre secretizarea declarațiilor de avere

Curtea Constituțională a României (CCR) a adoptat o decizie controversată privind secretizarea declarațiilor de avere, stabilind că acestea nu vor mai fi publice, cu excepția accesului de care beneficiază instituțiile de control precum Agenția Națională de Integritate (ANI) sau Ministerul Public. Măsura a stârnit dezbateri intense, iar două dintre vocile importante din sfera constituțională, Tudorel Toader și Augustin Zegrean, au exprimat poziții prudente, dar critice, cerând să se aștepte motivarea oficială pentru a înțelege pe deplin fundamentele deciziei.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan vrea un judecător fără culoare politică la CCR: Curtea Constituţională trebuie să fie mai echilibrată

Decizia CCR și reacțiile lui Toader și Zegrean despre secretizarea declarațiilor de avere

Fostul judecător CCR și ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat într-o intervenție la Digi24 că hotărârea Curții este definitivă, obligatorie și produce efecte doar pentru viitor, neputând fi contestată. Toader consideră că orice modificare legislativă trebuie să aibă loc după publicarea motivării, întrucât doar astfel Parlamentul va putea înțelege temeiurile constituționale invocate de Curte și va putea analiza eventuale ajustări tehnice ale legii.

„Ce putem face în momentul acesta? Să așteptăm motivarea, să vedem argumentele și atunci legiuitorul are de observat dacă legea trebuie modificată pe elemente tehnice, legislative. Dacă nu, până la revizuirea Constituției, trebuie să respectăm decizia Curții Constituționale”, a mai afirmat el.

El a atras atenția asupra caracterului neașteptat al schimbării de jurisprudență, în condițiile în care CCR a respins anterior excepții similare. Toader a subliniat că este esențial să se afle pe ce fundament juridic s-a bazat decizia de acum, întrucât nu e clar de ce anumite articole au devenit brusc neconstituționale, după ce în trecut au fost considerate valide.

„De ce în precedent Curtea a respins astfel de excepții și acuma spune că prevederile legale sunt neconstituționale?’. Eu nu știu care este temeiul din constituție pentru care Curtea a declarat cele două articole neconstituționale”.

Toader a observat că decizia vine într-un moment sensibil – aproape de încheierea mandatelor unor oficiali, când oricum nu mai era obligatorie afișarea declarațiilor de avere pentru soți sau copii. El consideră ciudat faptul că o speță veche a fost soluționată tocmai acum și a pus la îndoială motivația reală din spatele grabei. Totuși, a subliniat că, în pofida secretizării pentru public, instituțiile abilitate rămân în continuare cu acces nelimitat la documente, putând face verificări privind averile demnitarilor și ale familiilor acestora.

„Trebuie să vedem temeiurile, pentru că-i posibil ca o excepție să fie respinsă o dată, să fie admisă ulterior, dar pe un alt temei, fără să fie vorba de un eveniment jurisprudențial, de faptul că judecătorii s-au răzgândit. Da, este discutabil faptul că au trecut atâția ani de la momentul ridicării excepției”.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a declarat la Antena 3 CNN că este nedumerit de momentul alegerii deciziei, în contextul în care legea în cauză a fost contestată de mai multe ori, fără ca instanța constituțională să intervină. Zegrean crede că nu situația este gravă în sine, ci modul în care a fost tratată de Curte.

„De regulă, curtea are o anumită celeritate și le soluționează în ordine cronologică, cu excepția situațiilor în care le conexează. De data asta e o coincidență stranie, înainte de final de mandat nu trebuie să mai declarăm, nu trebuie să mai afișăm public soții, copiii, etc”.

El a precizat că, în termen de 45 de zile, Parlamentul are obligația de a armoniza legislația cu decizia CCR. Dacă nu o va face, prevederile declarate neconstituționale își pierd aplicabilitatea, iar declarațiile de avere vor fi retrase din spațiul public. Fostul președinte al CCR și-a exprimat scepticismul față de voința politicienilor de a modifica legea în sensul respectării transparenței, considerând că această decizie ar putea fi folosită tocmai pentru a se eschiva de la obligații publice.

„Pe viitor, nimic nu împiedică Agenția Națională de Integritate, nici procurorul să verifice aceste declarații, că au acces la ele și să vadă ce se întâmplă cu respectivele bunuri. Nimic nu împiedică procurorul să observe că soția unui demnitar, indiferent cum îl cheamă pe el, are cam multe terenuri sau acces la bani și așa mai departe. Și atunci nu trebuie neapărat să stea declarația publică, să verifice procurorul de unde are X 10 case”, a mai afirmat el.

CCR și-a fundamentat decizia pe argumente legate de protecția vieții private și a datelor personale, susținând că includerea membrilor familiei (soți, copii) în declarațiile de avere și publicarea acestora pe site-urile instituțiilor încalcă drepturi fundamentale. În plus, Curtea a arătat că, întrucât formularul este completat sub răspundere penală, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru declarațiile făcute în numele altora – ceea ce ridică o problemă de constituționalitate.

„Pe mine nu mă mai impresionează nimic, am văzut tot felul de decizii în ultima vreme. Nu înțeleg de ce au dat-o acum pentru că legea aceasta a fost contestată la Curte de foarte multe ori, chiar și sub acest aspect, și Curtea nu a procedat niciodată la modificare.

Nu cred că are legătură cu asta, nu știu ce i-a determinat, cert e că nu e atât de gravă situația pentru că după Constituție, după legea CCR, această decizie e suspendată după 45 de zile, dar înțeleg că Parlamentul va trebui să pună în acord legea cu decizia CCR și lucrurile vor merge mai departe. Eu sunt curios dacă politicienii o vor modifica, adică să o pună în acord cu decizia Curții. Peste 45 de zile, legea e pusă deoparte și nu se mai aplică și intră declarațiile de avere la secret”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN.

Agenția Națională de Integritate a reacționat cu îngrijorare față de decizia CCR, avertizând că secretizarea declarațiilor de avere pune în pericol procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). ANI a reamintit că România s-a angajat să respecte principii de transparență și combatere a corupției, inclusiv prin publicarea declarațiilor de avere și interese ale funcționarilor publici.

Te-ar mai putea interesa și: Premierul interimar Cătălin Predoiu, prima reacție după decizia CCR privind declarațiile de avere: „Cu cât mai puțină transparență în viața publică, cu atât mai rău”