Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că, deși Ministerul dispune de o strategie de combatere a deșertificării și de fonduri europene pentru împăduriri, aceasta „zace într-un sertar” și nu este pusă în aplicare, conform Mediafax.
„Sunt mult mai multe aspecte aici foarte importante. În primul rând, aici vedem un viitor foarte sumbru, inclusiv pentru siguranţa alimentară a României. Pentru că dacă ne uităm pe zona de sud, unde practic avem parte de agricultură din România esenţială, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei şi nu mai ştim cum să facem faţă, practic, la un fenomen pe care, atenţie, problema este că nu este acceptat la nivel naţional.
Pentru că toată mişcarea extremistă, de exemplu, vine şi spune „nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Asta e o chestie ciclică. Anul ăsta e un pic mai cald, la anul să vedeţi, o să fie la fel”. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice mulţi dintre ei pentru fondurile europene. Noi am avut bani pentru împăduriri. Trei ani de zile am avut bani pentru împăduriri. Până când nu s-a crescut cu 40% subvenţia care era dată pentru împăduriri, lumea n-a aplicat”, explică Buzoianu.
Ministrul precizează că, în doi ani, s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o țintă de 26.000 de hectare, iar Comisia Europeană, observând această situație, a redus obiectivul României și i-a diminuat finanțarea.
„Ne-a zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Deci noi practic credem că cu un guvern pus pe treabă, aşa cum pare că vreţi să faceţi acum, puteţi să mai dublaţi împăduririle pe care le-aţi făcut în doi ani de zile. Practic în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să fac mai mult de atât”, a mai spus Buzoianu.
Aceasta a mai spus că centura verde din sudul României va salva nu doar solul şi mediul, ci va salva vieţi.
„Noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă, pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să îşi facă veniturile, propriile venituri. Deci, nu este o joacă. Soluţia este să împădurim. Şi mai sunt şi alte soluţii de tehnologie”, afirmă Buzoianu.
Întrebată ce măsuri va lua pentru a relansa programul de împădurire și a stopa deșertificarea, Diana Buzoianu a răspuns că a depus toate eforturile posibile pentru a crește numărul de hectare aprobate de Comisia Europeană.
„Pentru că, repet, când am ajuns în Minister, din 56.000 de hectare câte erau prevăzute la început să poată să fie realizate din PNRR, au fost realizate 9.000. Căci ăsta este rezultatul la 2 ani de zile pe acest program. (…) Atenţie, subvenţia era mai mare pe agricultură. Asta e, de fapt, buba. Că oamenii ar fi primit mai mulţi bani lăsând terenurile respective pentru agricultură.
Problema este că aceste perdele forestiere, aceste păduri, ar fi ajutat să crească recoltele. Adică ei ar fi trebuit să renunţe, practic, la o mică parte din subvenţia pe agricultură, să-şi planteze pădurile respective, să facă perdea forestieră. (…) Sunt studii care arată că de 30% ar fi crescut recolta, de exemplu, în zonele respective. Dar oamenii nu ştiu asta şi nu cred asta, pentru că, de ani de zile, mişcările extremiste le vând aceeaşi minciună. Că schimbările climatice nu există, că zonele lor nu se deşertifică.
Oamenii trăiesc în zone în care la propriu găsesc nisip astăzi şi nu mai cred ce văd cu ochii lor, pentru că sunt împroşcaţi de o propagandă. (…) Noi încercăm, practic, am crescut la 18.000 hectare. Adică, eu mi-am asumat că vom dubla ceea ce s-a făcut până acum într-un singur an de zile. Noi am semnat deja contractele. Pentru 18.000 hectare aproape le-am semnat pe toate”, afirmă Buzoianu.
Ministrul a precizat că au fost depuse 38.000 de contracte pentru 38.000 de hectare, după ce subvenția a fost majorată. Totuși, problema a fost că acest demers a venit prea târziu, potrivit declarației sale.
„18.000 hectare am reuşit să salvăm. Vrem să depunem un memorandum în minister, în guvern, să creştem, de fapt, la 23.000. Adică să ne încadrăm în banii daţi de Comisie, dar să putem planta 23.000 hectare.
Deci, practic, 14.000 într-un an de zile. Iar anul viitor vreau să lansăm un program naţional de împădurire, similar cu ce s-a făcut prin PNRR, ca să nu pierdem avântul care s-a lansat acum pe final. AFM-ul, în ultimii ani de zile, a fost gândit cumva ca un program care dă foarte multe vouchere. Că asta te făcea popular, ca ministru. Să dai vouchere, zeci de mii de vouchere.
Poate şi în două, trei secunde să se dea zeci de mii de vouchere. Eu vreau să gândim AFM-ul, să-l întoarcem, către menirea lui esenţială: Programe naţionale, programe naţionale strategice. Asta înseamnă program naţional de împăduriri. Pentru că noi când vorbim de probleme sistemice, de exemplu deşertificarea Sudului României, degeaba dăm vouchere pentru maşini.
Sigur, sunt şi alea bune să fie schimbate. Dar noi vorbim de nişte nevoi uriaşe care există versus un lucru care ar putea să fie bun, dar nu este neapărat primul pe lista de probleme pe mediu”, a mai spus minsitrul Mediului.
Citește și: Diana Buzoianu trimite Corpul de Control la Apele Române după pierderea a 350 de milioane de euro din PNRR