Directiva europeană privind impozitul minim pe profit – o schimbare majoră în fiscalitatea internațională și impactul său în România

Cadrul fiscal aplicabil companiilor mari din România devine tot mai complex. Pe lângă prevederile referitoare la impozitul pe cifra de afaceri, incluse în legea pentru care Guvernul și-a asumat recent răspunderea în Parlament, Ministerul Finanțelor a publicat în data de 4 octombrie 2023 un alt proiect legislativ care vizează implementarea în România a regulilor stabilite la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitul minim pe profit la nivel global, începând de la 1 ianuarie 2024. Astfel, apare impozitul suplimentar național, conform Deloitte.

Acesta se va aplica grupurilor naționale și multinaționale de companii cu cifră de afaceri consolidată mai mare de 750 milioane de euro pe an. În aceste condiții, existând deja o directivă la nivel european, autoritățile din România au publicat un proiect legislativ care vizează aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global începând de la 1 ianuarie 2024. Care sunt principalele prevederi?

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea accelerată a economiei globale, s-a creat o competiție acerbă între state pentru atragerea investițiilor, inclusiv cu ajutorul unei componente fiscale, precum acordarea unor facilități fiscale și diminuarea cotelor de impozit pe profit. În acest context, s-a dezvoltat inițiativa OCDE care vizează asigurarea echității fiscale la nivel global, astfel încât profiturile marilor societăți să fie taxate în țările din care sunt obținute.

Încă de acum mai bine de zece ani, OCDE a propus un plan pentru combaterea erodării bazei impozabile și a transferului de profituri (Base Erosion and Profit Shifting – BEPS), iar țările, inclusiv România, s-au angajat să implementeze o reformă fiscală bazată pe doi piloni (pilonul I – realocarea parțială a drepturilor de impozitare către statele din care sunt obținute veniturile, în special pentru giganții din tehnologie, care stagnează, și pilonul II – aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%, care se află în curs de implementare).

Concret, pilonul II din această reformă (Pillar Two) are drept obiectiv principal concurența echitabilă între state și companii, prin asigurarea colectării unui impozit minim de 15% în fiecare țară în care un grup operează.

Un pas important în aplicarea acestei reforme este adoptarea de către Uniunea Europeană a Directivei 2022/2523 din 14 decembrie 2022, privind asigurarea unui nivel minim de impozitare la nivel global pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și pentru grupurile naționale de mari dimensiuni în uniune, care trebuie transpusă de toate statele membre. De asemenea, și alte țări, precum Marea Britanie, Elveția, Canada sau Japonia, au ales să meargă în această direcție, iar în multe alte state sunt discuții la nivelul autorităților cu privire la acest subiect.

Conform proiectului, companiile multinaționale vor fi obligate să plătească un impozit de minimum 15% în fiecare țară în care desfășoară activitate. Diferența dintre impozitul minim și cel efectiv plătit în jurisdicțiile filialelor ar urma să fie colectată de către statul său de rezidență fiscală. Astfel, apare acest impozit suplimentar național.

Ce prevede proiectul pentru România?

Proiectul legislativ publicat în data de 4 octombrie 2023 în transparență decizională de autoritățile din România este în linie cu prevederile directivei europene și conține trimiteri specifice la documentele emise de OCDE pentru interpretarea acestor noi reguli, extrem de complexe. În consecință, volumul de informații pe care contribuabilii vizați, dar și autoritățile române, trebuie să și le însușească în perioada următoare este considerabil, astfel că este nevoie de mobilizare pentru a fi gata la timp pentru aplicare.

Ai mai putea citi: Marcel Ciolacu face noi declarații cu privire la majorarea prețurilor. „Dacă încercăm să forțăm o creștere nejustificată, nu e nicio problemă, mărim numărul de produse din ordonanță, n-am nicio reținere”

Concret, societățile multinaționale sau naționale care fac parte din grupuri care au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro în cel puțin doi ani din perioada 2020-2023 vor datora, începând de la 1 ianuarie 2024, un impozit pe profit efectiv de minimum 15%. Astfel, multinaționalele care au o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică de 15% în România vor contribui la bugetul național cu diferența până la acest prag.

Primul an de calcul este 2024, iar prima dată de raportare este în iunie 2026

Chiar dacă în țara noastră cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziționarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub nivelul minim de 15%. Este important de menționat faptul că și pentru societățile care înregistrează pierdere fiscală în 2024 este posibil să apară un impact din perspectiva impozitului minim global datorat, prin urmare este necesară o analiză specifică la nivelul fiecărei societăți eligibile.
Regulile pe baza cărora se determină cota de impozitare efectivă sunt foarte complexe și pornesc de la profitul contabil din situațiile financiare consolidate.

Totodată, sunt prevăzute anumite excepții, cum ar fi societățile dintr-un grup care înregistrează în România o cifră de afaceri mai mică de zece milioane de euro și un profit contabil mai mic de un milion de euro, care nu vor datora un impozit suplimentar. De asemenea, filialele din grupurile care pregătesc deja raportarea CbCR (country-by-country reporting) vor avea parte de un proces simplificat.

În concluzie, impozitul minim pe profit la nivel global (Pillar Two) reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul fiscal internațional, având un impact major asupra modului în care companiile își gestionează obligațiile fiscale și modelul de afaceri. Societățile din România care fac parte din grupuri multinaționale trebuie să se adapteze la această nouă realitate fiscală și să se asigure că se conformează la noile cerințe, deloc simple.

Vezi și: Vor crește ratele românilor în 2024? Marcel Boloș: „Am ajuns la înțelegerea ca acest impozit să fie impus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare”