Document de ultimă oră emis de ANAF. Care români sunt vizaţi şi ce taxe au de plătit în 2025

ANAF mai transmite în document și principalele obligații fiscale ale plătitorilor de venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal. Conform legislației în vigoare, contractul de arendare trebuie să fie întocmit în formă scrisă, în caz contrar fiind considerat nul. Arendașul are obligația de a depune un exemplar al contractului la consiliul local pe raza căruia se află terenul arendat. În cazul în care terenurile se întind pe teritoriul mai multor unități administrative, câte un exemplar trebuie depus la fiecare consiliu local corespunzător, transmite AGRO TV.

Noi obligaţii ANAF

Venitul brut obținut din arendă se stabilește pe baza contractului încheiat între părți și poate include atât sume de bani, cât și echivalentul în lei al produselor agricole primite în natură. Atunci când plata arendei se face în natură, evaluarea se realizează folosind prețurile medii ale produselor agricole stabilite de consiliile județene sau de Consiliul General al Municipiului București, pe baza propunerilor direcțiilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii.

Aceste prețuri trebuie publicate înainte de începerea anului fiscal și, dacă suferă modificări în cursul anului, noile valori se aplică începând cu prima zi a lunii următoare comunicării lor către direcțiile fiscale regionale. Lista completă a acestor prețuri este disponibilă pe site-ul ANAF.

Citeşte şi: Taxa pentru mașini de lux ar putea fi eliminată. Vești bune pentru unii șoferi

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut. Impozitul aferent se reține la sursă de către plătitorul de venit, la momentul efectuării plății, în cotă de 10% aplicată asupra venitului net. Acesta trebuie achitat la ANAF cel târziu până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc plata.

Potrivit legislației în vigoare, plătitorii de venituri din arendă au obligația să completeze și să depună la ANAF, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile, formularul 112 – declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, în care declară impozitul pe veniturile din arendă calculat și reținut. Este important de menționat că nu mai este necesară depunerea declarației informative formular 205 pentru aceste tipuri de venituri.

Citește și: Consultări decisive la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan anunță că vom avea un nou Guvern „în 10 zile, cam așa”

În ceea ce privește contribuțiile sociale, persoanele fizice care obțin venituri din arendă nu datorează contribuția de asigurări sociale (CAS). Totuși, ANAF precizează că pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), obligațiile apar doar dacă veniturile nete realizate, cumulate cu alte tipuri de venituri prevăzute de Codul fiscal, depășesc anumite plafoane:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;

b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;

c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Astfel contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contribuție de 10% asupra bazei de calcul. Veniturile cumulate pentru determinarea acestui plafon includ, pe lângă veniturile din arendă, și veniturile din drepturi de autor, închirieri, investiții, activități agricole, piscicultură sau alte surse.

Conform ANAF, încadrarea într-unul dintre cele trei plafoane enumerate mai sus, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor nete din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal realizate cu alte categorii de venituri realizate, după cum urmează:

a) venitul net din drepturi de proprietate intelectuală;

b) venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor Titlului II sau Titlului III din Codul fiscal;

c) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;

d) venitul și/sau câștigul/câștigul net din investiții;

e) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

f) venitul brut, câștigul și/sau venitul impozabil din alte surse.