Elena Mateescu, directoarea ANM: Ploile din urma codului roșu ar putea să depășească valorile din ultima jumătate de secol.

Efectele acestui ciclon au fost explicate de cercetători, în direct la Euronews România.

Prof. univ. dr. Adina Croitoru la facultatea de Geografie a UBB Cluj-Napoca, membru în managementul Organizației Meteorologice Mondiale: „Harta reprezintă cantitățile acumulate de precipitații. Cu cât această culoare este mai spre albastru-violet, înseamnă cantități mai mari de precipitații. În domeniul roz-violet, suntem undeva la peste 100 de litri pe metru pătrat sau de milimetri strat de apă. E clar că sunt cantitățile de precipitații acumulate în intervalele despre care discutăm, generate de acest ciclon mediteranean de o intensitate mult mai mare decât era de așteptat chiar la începutul sezonului.

Pentru că acești cicloni mediteraneeni fac parte din categoria ciclonilor extratropicali, deci o cu totul altă categorie față de uraganele sau ciclonii tropicali și au un ciclu de acțiune în perioada rece a anului, cu o inițiere în această perioadă, la sfârșit de septembrie, mai degrabă octombrie și sezonul lor de acțiune se extinde până în martie, chiar aprilie.

Face parte din aceeași categorie de cicloni cu cei care, în perioadele de iarnă, ne pot da acele viscole violente pe care le-am văzut avertizate de colegii din ANM, tot cu cod roșu, în iernile trecute. Deci vorbim despre același tip de fenomen, de o intensitate mare, de data aceasta și cu o acțiune un pic încetinită, ceea ce favorizează cantitatea mare de precipitații pentru sud-estul Europei. Pare un ușor blocaj, din perspectiva presiunii aerului, situată undeva la nordul Mării Negre, ceea ce îi încetinește un pic activitatea în ceea ce privește deplasarea. Mișcându-se mai încet pe teritoriul României, descarcă o cantitate mai mare de precipitații.”

De ce ciclonul afectează doar sud-estul României

Ciclonii sunt fenomene meteorologice care se formează din cauza deplasării spre nord a aerului cald și umed și a ridicării lui de la suprafața terestră, ca urmare a dislocării lui de către aerul mai rece.

Ciclonul Barbara nu afectează însă toată țara, mai ales datorită funcției de baraj pe care o are lanțul Munților Carpați.

Prof. univ. dr. Adina Croitoru la facultatea de Geografie a UBB Cluj-Napoca, membru în managementul Organizației Meteorologice Mondiale: „Este vorba de traiectoria de deplasare pe care a ales-o acest ciclon. Sunt mai multe traiectorii determinate prin studiile științifice, pe baza căii urmate de acești cicloni mediteraneeni prin Europa, din momentul formării lor.

În primul rând, ei se formează în zone diferite din Marea Mediterană și, în funcție de zona lor de formare, pot să urmeze căi diferite de deplasare, spre estul sau nord-estul Europei. Acesta este un ciclon cu traiectorie trans balcanică, deci afectează zona Bulgariei, zona Câmpiei Române și sud-estul României. E din categoria celor care dau și viscole în perioada de iarnă – vin și aceia pe aceeași traiectorie, de cele mai multe ori.

Te-ar mai putea interesa și: Avertismentul unui climatolog cunoscut privind ciclonul Barbara: ”Este un semnal al încălzirii globale, apar tot mai frecvent”

Dar sunt și alte traiectorii care merg spre Europa centrală și apoi se redirecționează din Câmpia Panonică spre Transilvania, situație în care Transilvania este mult mai afectată și partea de vest a țării, iar cantitățile de precipitații sunt mult diminuate în estul țării și poate deloc sau mult mai puțin în sud. Depinde foarte mult de traiectoria pe care o urmează. Din fericire, modelele de prognoză actuale pot să anticipeze destul de bine traiectoria centrului acestui ciclon și pot să identifice foarte bine arealele afectate, ceea ce ajută foarte mult din perspectiva prevenției și intervenției, în cazul în care efectele vor ajunge la intensitatea lor maximă.”

Cum funcționează prognozele meteo

Prof. univ. dr. Adina Croitoru la facultatea de Geografie a UBB Cluj-Napoca, membru în managementul Organizației Meteorologice Mondiale: „Prognozele vin la un anumit interval, noi avem evoluția evenimentelor din trei în trei ore, pe modelele de prognoză, așa vin simulările. Să nu ne imaginăm neapărat că la ora 21:01 vine potopul. Totuși, este o prognoză, iar aceste prognoze au anumite limitări și din punct de vedere temporal.

Avertizarea a început la ora 21 pentru că, probabil, la ora 00:00, când era următoarea avertizare, sau la ora 22, deja pragul era mult prea mare. Dacă începe la 21:15 sau dacă se intensifică foarte tare precipitațiile în jurul orei 21:40, să știți că nu suntem în afara reglementărilor pentru aceste avertizări. E un fenomen care nu poate să aibă o predicție la nivel de minut, așa cum pot să aibă alt tip de fenomene, cum sunt furtunile intense de vară, la care acuratețea temporală este mult mai mare.

Acest cod are o valabilitate, dar, la fel de bine, se poate prelungi. Pe măsură ce se actualizează modelele de prognoză, evident că putem vedea valori care să impună prelungirea codului sau să se revină la situația anterioară, fie printr-o diminuare care să rămână cod portocaliu sau să nu mai fie cod, deși e puțin probabil să nu mai fie cod. E oarecum benefic că acest cod intră în vigoare în timpul nopții, avem o activitate mai restrânsă în timpul nopții, tentația de a ieși afară este mai mică, iar forțele de intervenție pot să ajungă mai ușor la locul producerii unui eveniment deosebit.

Sper să nu fiu prea optimsită, dar impactul nu va fi atât de mare și din cauza faptului că intensitatea prognozată este pe timpul nopții și, din fericire, avem comunicații. În istorie, unul dintre cele mai mari dezastre climatice, posibil cel mai mare, a fost un ciclon tropical, un taifun din Bangladesh care a generat peste 300.000 de morți, tocmai pentru că s-a produs în timpul nopții. Dar comunicarea era undeva în urmă cu 30-40 de ani. Când comunicarea era deficitară, oamenii nu au știut, au fost luați prin surprindere.

Suntem într-o cu totul altă situație din perspectiva comunicării, consider că e o foarte bună comunicare a acestui eveniment. Cred că e foarte util ca populația să înțeleagă că e mai bine să avem această prevenție. Să ne amintim ce am avut noi în septembrie. Am avut acele inundații catastrofale în zone mici, în Galați, Brăila, cu decese și vă aduceți aminte reacțiile. E dovedit științific că memoria meteorologică e de scurtă durată și pare să uităm că, anul trecut, toată țara era foarte revoltată că n-am avut avertizarea la timp sau cu foarte puțin timp înainte.

Aceste manifestări asociate acestor cicloni extratropicali sunt niște fronturi atmosferice, care sunt, de fapt, liniile de contact între două mase de aer foarte diferite din punct de vedere al temperaturii și din punct de vedere al umezelii. E o zonă de conflict între masele de aer și, cu cât difența între ele este mai mare, cu atât intensitatea fenomenelor asociate este mai mare. Pe fondul schimbărilor climatice, avem o dinamică mult mai mare, mai rapidă, a tipurilor de vreme, a asocierii maselor de aer și a contrastului dintre aceste mase de aer.

Este posibil să existe, în anumite situații, intensificări foarte mari de vânt, este și cod portocaliu. Poate să fie local. Putem să avem și intensificări punctuale în anumite zone, favorizate de diverse configurații. Suntem într-o zonă joasă în care nu avem obstacole majore în calea maselor de aer, astfel încât să impună asfel de intensificări punctuale, dar ele nu sunt excluse. Din modelele și informațiile pe care le-am avut, nu s-a impus și condiția de cod roșu și pentru vânt.

Mai degrabă, atenția trebuie să meargă pe partea de precipitații. Dacă precipitațiile sunt torențiale, ele pot să ducă la ruperea de frunze, sol, pietre care să acopere gurile de canalizare și asta să ducă la inundarea străzilor. Nu înseamnă că sistemul de canalizare nu face față, ci faptul că, în cazul unor precipitații intense, ele se obturează.”