Elevii din România, amenințați de iadul cutremurelor care au devastat Turcia! Jumătate dintre elevii din țara noastră învață în școli cu risc seismic

România nu a fost, nu este și probabil nici nu va fi pregătită vreodată pentru un cutremur major. Pe lângă zecile de mii de clădiri istorice în care locuiesc sau lucrează sute de mii de români, elevii sunt și ei extrem de expuși. Mulți dintre aceștia studiază în clădiri cu risc seismic ridicat.

Milioane de elevi sunt expuși în fața unui cutremur

Mai exact, aproximativ jumătate dintre elevii din România și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, se arată într-un document privind Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic.

Conform documentului menționat, sursa datelor este Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), citat de Edu.

Proiectul Strategiei Naționale de Reducere a riscului seismic este o bază pentru stabilirea și punerea în aplicare a altor programe. Potrivit unei note din anexă, „s-a stabilit o listă de 485 de școli prioritare, clasificate în funcție de aspectele educaționale și sociale, rata de sărăcie și condițiile igienico-sanitare”.

Din datele SIIIR reiese cu ușurință faptul că 7% din elevi sunt expuși unui hazard seismic ridicat, ceea ce înseamnă că este vorba de aproximativ 210.000 de elevi. În acest timp, 11% dintre clădiri sunt cu hazard seismic ridicat.

„Atributele folosite pentru estimarea expunerii actuale a clădirilor se referă la numărul de elevi înscriși (anul universitar 2018-2019) și numărul de clădiri cu săli de clasă și laboratoare. Amplasarea clădirilor a permis identificarea nivelului de hazard seismic și raportul dintre infrastructura educațională în urban și rural”, se mai arată în proiect.

Conform datelor disponibile la nivelul anului 2020 în SIIIR, aproximativ trei milioane de elevi sunt înscriși în circa. 18.400 unități de învățământ din România, mai apare în document. Mai mult, „două treimi dintre aceștia învață în unități de învățământ din zonele urbane. Totuși aproape 65% din unitățile de învățământ din România se află în zonele rurale”, menționează sursa citată.

În anexa proiectului este precizat că „SIIIR include parametri suplimentari cu privire la clădirile existente, printre altele, anul construcției, suprafața construită, regimul de înălțime, printre alți parametri asociați cu eficiența energetică, condiții igienico-sanitare. Aceste atribute, împreună cu informațiile de identificare sau informații suplimentare (administrator, clasificarea monumentelor istorice etc.), reprezintă o bază solidă pentru o evaluare inițială a riscului seismic pentru clădirile din sectorul de învățământ”.

Tot în documentul neactualizat din 2022 mai este prevăzut și faptul că 12.750 de clădiri de învățământ, din setul de date SIIIR, au fost identificate și analizate 9.744 unități.

„Riscul acestor clădiri și prioritatea lor de intervenție au fost definite în conformitate cu un cadru de prioritizare care include trei etape. În primul rând, se calculează un scor tehnic pe baza nivelului de hazard seismic, anul de construcție, sistemul structural și numărul de elevi înscriși”.

Tot aici, aceeași notă menționează că unitățile situate în zone cu risc seismic (ag< 0,25g) au fost filtrate împreună cu școlile private, liceele și grădinițele.

„Potrivit listei monumentelor istorice, România are aproximativ 18.000 de monumente istorice, din care peste 75% sunt clădiri cu funcțiuni religioase, de locuire, unități de învățământ, palate, muzee, clădiri guvernamentale, unități sanitare, clădiri industriale și alte tipuri de clădiri publice sau private, se arată în document”; mai anunță Edu.

Graficul de mai sus arată că 5% dintre monumentele istorice din România sunt reprezentate de școli. Toate aceste instituții sunt expuse la cutremur.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, principalele obiective ale Strategiei naționale de reducere a riscului seismic (SNRRS) sunt:

• transformarea până în 2050 a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;
• reducerea riscului seismic la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea vătămărilor și protejarea fondului construit, prin investiții prioritizate și eficiente;
• promovarea bunăstării prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătățirea condițiilor de eficiență energetică și sanitare, printre alte aspecte funcționale;
• creșterea rezilienței prin integrarea considerentelor de risc seismic/multirisc în planificarea teritorială și sectorială și asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism;
• mobilizarea participării și acțiunii incluzive prin creșterea nivelului de conștientizare publică cu privire la managementul riscului seismic și creșterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;
• consolidarea capacității instituționale în domeniul managementului riscului seismic și a calității și numărului de resurse umane implicate în activitățile legate de gestionarea riscului.

Ai mai putea citi: Turcia este lovită de al doilea cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade pe scara Richter