Fără precedent! Familiile care au ajuns să plătească și 300 de euro pe lună la apă

Seceta apărută după alți patru ani în care precipitaţiile au fost sub media istorică, a făcut ca specula cu apă să ia amploare în zona oraşului Caltanissetta din insula italiană Sicilia, unde mulți locuitori nu mai au apă la robinet de circa două luni, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Speculă cu apă din cauza caniculei

Chiar dacă ar putea părea aproape imposibil ca o astfel de situație să poată fi posibilă într-o economie europeană avansată, mii de sicilieni îşi obţin apa de la persoane fizice şi grupuri de speculanți care o distribuie din cisternele lor private la preţuri mult umflate, iar acest lucru este tot mai întâlnit.

Guvernul italian a confirmat oficial stare de urgenţă în luna mai, în încercarea de a gestiona mai bine resursele până în sezonul ploilor de toamnă, însă, între timp, situaţia s-a înrăutăţit, iar starea de alertă ar putea dura până la finele anului. Apa este raţionalizată în zeci de oraşe din centrul Siciliei, în asa fel încât cetăţenii sunt nevoiţi să apeleze la cea livrată cu cisternele, care poate costa familiile şi firmele chiar și 300 de euro pe lună.

„La fiecare 15 sau 20 de zile trebuie să chem cisterna să umplu rezervoarele pe care le am acasă”, spune Alberto Micciche, un locuitor al cartierului Poggio Fiorito, de la periferia oraşului Caltanissetta.

Conform acestuia, costul unei încărcături de 8.000 de litri de apă s-a dublat comparativ cu situaţia de anul trecut, ajungând acum la aproximativ 100 de euro, la care se adaugă şi costul suplimentar pentru pomparea apei din rezervoare până la bucătărie sau baie.

Ai putea citi: Sudul ţării ar putea ajunge noua Sahara în 30 de ani. Ce soluții ar mai putea salva România de secetă

„Simpla deschidere a robinetului este costisitoare”, se plânge Alberto Micciche.

În celelalte zone, autorităţile din Caltanissetta asigură o aprovizionare regulată cu apă doar câteva ore pe săptămână, în funcţie de cartier.

În cazul sicilienilor, astfel de probleme nu sunt ceva nou sau care să creeze panică în masă. Pentru a rezista perioadelor de deficit de apă, o mare parte dintre oameni au rezervoare pe acoperiş sau în subsol, însă aceste soluţii se dovedesc insuficiente pe măsură ce perioadele cu secetă devin din ce în ce mai lungi şi mai severe iar apa se termină destul de rapid.

De partea cealaltă, firmele care au nevoie de o aprovizionare constantă cu apă potabilă, precum restaurantele, sunt de-a dreptul îngenunchiate de faptul că cererea depăşeşte cu mult oferta, iar preţurile au explodat

„Mulţi proprietari de cisterne ştiu că eşti într-o situaţie dificilă şi profită de acest lucru. Este ca şi cum ai fi şantajat. Dacă cisternele pot face rost de apă, de ce nu există apă la robinet?”, se întreabă Michele Tornatore, proprietarul restaurantului „Sale e Pepe” (Sare şi Piper) din Caltanissetta.

Atunci când vine vorba despre reguli, apa este un bun public şi nu poate fi vândută de persoane fizice, care au puţuri private numai pentru uz personal. Distribuirea apei se poate face doar din surse publice și doar cu cisterne autorizate, care percep un tarif pentru transport. De partea cealaltă, cisternele private autorizate trebuie să plătească un tarif la compania locală de apă.

Chiar și așa, măsurile impuse nu sunt luate în seamă, existând astfel un risc extrem de mare pentru sănătatea publică. Multe cisterne nu sunt înregistrate şi operează fără supraveghere sau reglementări, livrând apă din surse necontrolate şi de o calitate incertă.

Salvatore Cocina, directorul departamentului de protecţie civilă din Sicilia, a explicat în acest context că insula caută tot mai multe surse de apă şi repară puţurile abandonate, dar situaţia este atât de gravă încât, în cazuri excepţionale, primarii ar trebui să îşi folosească puterile pentru a prelua, temporar, puţurile private.

„Ca şi în situaţia de urgenţă creată de COVID-19, toată lumea va trebui să îşi aducă propria contribuţie”, a subliniat Cocina.

Vezi și: Murăturile vor ajunge un lux! Cât vom plăti în toamna 2024 din cauza culturilor distruse de secetă