Gabriel Resources are datorii la stat de 46.779.769 de lei, iar ANAF trebuie să recupereze de la compania canadiană costuri ale procedurii de arbitraj în sumă de 1.437.574 de dolari.
De asemenea, Curtea de Arbitraj Internaţional din cadrul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) a stabilit că România trebuie să primească 1.154.774 de euro, 30.284.053 de lei și 928.641 de dolari, reprezentând cheltuieli de arbitraj. În total este vorba despre o sumă de aproximativ 9,3 milioane de euro.
Pentru garantarea plății, ANAF a instituit sechestru pe pachetul de 80,68% din acțiunile RMGC, restul aparținând statului prin Minvest Deva, scrie Libertatea.
„La data de 05.07.2024, Gabriel Resources Ltd și Gabriel Resources (Jersey) au formulat cerere de anulare și de suspendare a hotărârii arbitrale din 08.03.2024 pronunțată în dosarul nr. ARB/15/31 de către ICSID. Ca urmare a acestui fapt, ICSID a notificat părțile cu privire la suspendarea provizorie a executării hotărârii. Întrucât reclamanții din litigiu nu au depus garanția solicitată, la data de 23.04.2025 a încetat suspendarea executării hotărârii arbitrale, ceea ce a condus la emiterea Deciziei privind înregistrarea fiscală din oficiu nr. ABG_DEX-3124/24.04.2025”, a transmis AJFP Alba.
Citeşte şi: Dedeman se extinde în Republica Moldova. Retailerul va deschide primul magazin de peste Prut
Compania a susținut că aceste datorii nu pot fi executate prin codul de procedură fiscală, deoarece au natură civilă, nu fiscală. Avocații au invocat și lipsa competenței ANAF, precum și presupuse vicii procedurale.
„Actele juridice care atestă înfiinţarea sechestrului asigurător au fost emise de organe necompetente general şi material, în baza unor prevederi legale inaplicabile. Natura juridică a eventualului debit rezultat dintr-un arbitraj investițional nu permite aplicarea Codului de procedură fiscală și nu atrage competența AJFP Alba, respectiv a executorilor fiscali.
Raporturile juridice au fost stabilite exclusiv prin prisma raporturilor juridice de drept internațional privat privind soluționarea diferendelor rezultate din investiții străine efectuate în România. Organele fiscale nu pot emite acte cu privire la debite care nu au natură juridică fiscală/bugetară, ci natură juridică civilă.
Eventuala creanță a statului are natura unei creanțe civile, iar nu fiscal/bugetare, pentru a intra sub incidența dreptului fiscal, iar statul român putea obține înființarea măsurilor asigurătorii sau le putea aduce la îndeplinire exclusiv în condițiile Codului de procedură civilă”, au susținut avocații celor de la Gabriel Resources.
Citește și: Frații Pavăl duc Dedeman peste granițe. Au preluat cel mai mare lanț de bricolaj din Grecia
În schimb, magistrații au stabilit că statul deține o creanță „certă, lichidă și exigibilă”, iar măsura sechestrului este justificată pentru a preveni înstrăinarea patrimoniului din România. Acțiunile de la RMGC sunt singurele bunuri identificate în țară ale companiei canadiene.
De aemenea, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara românească, înregistrează pierderi și datorii uriașe. În 2023, a raportat pierderi de 85 de milioane lei și obligații totale de 2,4 miliarde lei, în principal către Gabriel Resources. În plus, în iunie 2024, RMGC a pierdut licența de exploatare a zăcământului aurifer, dar păstrează proprietăți importante la Roșia Montană.
Gabriel Resources a solicitat anularea deciziei arbitrale la Curtea de Arbitraj Internaţional din cadrul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), după ce România a câștigat procesul inițiat de companie în 2015, prin care cerea despăgubiri de peste 6 miliarde de lei.
Comisia Europeană a încercat să intervină în procedură, dar cererea sa a fost respinsă în august 2025. Executarea silită rămâne posibilă, iar compania a avertizat acționarii că măsurile dispuse de statul român îi pot afecta grav situația financiară.