Generația Z răstoarnă piața muncii. Cum schimbă tinerii regulile și ce impact are presiunea financiară asupra lor

Tinerii din generația Z transformă piața muncii, iar tendințele lor de angajare reflectă o schimbare majoră în comparație cu generațiile anterioare. Deși mulți ar fi de așteptat să opteze pentru locuri de muncă stabile care necesită studii superioare, un număr semnificativ dintre aceștia aleg să se angajeze în joburi care oferă venituri imediate, dar care nu necesită pregătire academică avansată. Specialiștii spun că această tendință se datorează, în mare măsură, dorinței tinerilor de a deveni independenți financiar, dar și costurilor ridicate ale vieții, care îi împing pe mulți să renunțe la continuarea studiilor și să caute rapid locuri de muncă stabile, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: STUDIU: Unul din 10 tineri nu are cu cine să discute despre relații și sexualitate. Principalele surse de informare sunt platformele online

Generația Z răstoarnă piața muncii. Cum schimbă tinerii regulile și ce impact are presiunea financiară asupra lor

Un exemplu relevant este cazul unui tânăr pe nume Cristi, care, imediat după terminarea liceului, a decis să urmeze o carieră de dulgher pe șantier, preferând să câștige un venit imediat decât să își continue studiile. Deși lucrând într-un domeniu mai puțin calificat, Cristi menționează că în acest sector venitul poate fi mai mare decât în altele, iar un muncitor necalificat pe șantier poate câștiga salariul minim pe economie, iar cei care au studii pot ajunge la salarii semnificative, de până la 1.300 de euro.

„Nevoia. Am colegi de la liceu, sunt ba pe la pizzerie, la birouri, eu am ales meseria asta pentru că mie îmi place ce fac. Într-adevăr se câștigă mai bine decât în alte domenii. Un muncitor necalificat de pe șantier câștigă salariul minim pe economie. Pentru cei cu studii, lucrurile stau altfel”, a spus Cristi.

Recrutorii și experții în resurse umane au observat o dorință tot mai mare a tinerilor de a începe să lucreze imediat după liceu, mulți chiar din anii terminali, pentru a-și asigura independența financiară. În timp ce domeniul IT rămâne cel mai bine plătit, cu un salariu mediu de peste 11.000 de lei, tinerii din sectoare precum HoReCa sau fabricarea de haine pot câștiga salarii mult mai mici, de până la trei ori mai mici decât cele din alte domenii.

 „Odată ce și-au terminat studiile, masteratul, după ce au căpătat experiență, un an, doi, cerința e mai mare și oferta crește, 1.200-1.300 de euro, echivalentul a 6-7 mii de lei. Specialiștii din recrutare au observat dorința accentuată a tinerilor de a avea un venit cât mai repede și cât mai consistent”, a spus Cristian Erbașu, președinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții.

Sociologii explică acest fenomen prin presiunea financiară uriașă cu care se confruntă tinerii, care se simt obligați să muncească din cauza costurilor ridicate ale vieții și a faptului că mobilitatea socială și educațională a scăzut semnificativ. De asemenea, un număr considerabil de tineri nu își mai permit să urmeze o facultate din cauza provenienței lor din familii cu resurse financiare limitate.

„Vedem tot mai mulți tineri din segmentul 18-24, sau mai tineri, care încearcă să se angajeze imediat după terminarea studiilor, unii chiar din anii terminali, pentru că vor să acumuleze experiență și vor să devină independenți din punct de vedere financiar, chiar dacă job-urile la care au acces la început sunt cele din segmentul blue collar, adică cele în care nu e nevoie de studii superioare”, a spus Ana Călugăru, expert recrutare platformă online.

Studiile arată că aproximativ 30% dintre tinerii din generația Z sunt preocupați de costurile ridicate ale vieții, ceea ce le influențează alegerile educaționale și profesionale.

„În primul rând e presiunea financiară, asta e un argument, pentru că trebuie să trăiască, pentru că mobilitatea socială și educațională a scăzut mult, în general. Nu-și mai permit să facă facultate tinerii din familii sărace. Studiile arată că aproape 30% dintre tinerii generației Z, adică cei născuți între 1997 și 2010, sunt preocupați de costul ridicat al vieții”,a spus Mihnea Preotesi, sociolog.

Te-ar mai putea interesa și: Planul de 150 de miliarde al UE pentru dezvoltarea forței de muncă. Jumătate dintre tineri nu stăpânesc nici noțiuni de bază