Guvernul Ciolacu face ultimele declarații înainte de alegeri: „Am susţinut şi susţin ideea unei administraţii mai suple, mai eficiente, cu mai puţine UAT-uri.”

Guvernul Ciolacu a făcut ultimele declarații cu privire la regionalizarea statului român. Sunt 200 de orașe mici, aproximativ, și 1.200 de comune, iar acestea se confruntă cu o stuație financiară precară, acestea fiind nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale care sunt insuficiente. Aceste declarații au fost confirmate de către Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian Veştea, la o conferinţă de presă, în decursul zilei de luni.

„În ţara noastră, există circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc şi extind problemele lor în corpul deja greoi al administraţiei statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunităţile noastre luptă pentru a se menţine pe linia de plutire. O perspectivă critică asupra rolului educaţiei în incluziunea şi rezilienţa financiară în România.”, a declarat Adrian Veştea, potrivit Știripesurse.ro.

Citește și: Cine sunt bugetarii care vor fi dați afară! Marcel Boloș anunță luna în care ar putea să fie pusă în aplicare ordonanța austerității

Guvernul Ciolacu – Regionalizarea statului român

Nici în cazul municipiilor situația nu este stabilă, iar aici contextul este strâns legat de cele care nu sunt reședințe de județ, întrucât din cele 62 de astfel de municipii, 56 se confruntă cu aceleași provocări financiare, care au nevoie de echilibrare de la bugetul central.

În cazul municipiilor care sunt reședință de județ, situația financiară ale acesora pare a fi mult mai stabilă. astfel că situația se arată a fi astfel: 9 din cele 40 de municipii reședință de județ au nevoie de suport financiar extern pentru a-și echilibra bugetul.

„La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei astăzi sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de rezervă bugetară, la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor cheltuieli curente şi de capital, în sumă totală de aproape 1 miliard lei, pentru 122 de localităţi din cele 27 de judeţe. Cantităţile foarte mari de precipitaţii căzute în prima parte a anului în 26 de judeţe au generat inundaţii, alunecări de teren, au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele şi malurile de apărare, structura drumurilor judeţene, drumurilor comunale, podurilor, podeţelor şi digurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, dar şi a multor şcoli şi sedii de primării.”, a declarat Ministrul Dezvoltării, conform sursei citate.

„O parte din răspunsurile la situaţiile prezentate mai sus ar putea deriva şi din educaţia financiară precară pe care o avem la nivelul societăţii şi de aceea consider dezbaterea de astăzi atât de importantă. Şi noi, administraţiile publice locale, dar şi centrale, ne recrutăm angajaţi, colaboratori şi experţi tot din rândul populaţiei generale şi înţelegem cât de important este să avem o bază largă de selecţie, care să fie la un nivel decent de pregătire.”, a adăugat acesta.

Există și anumite cazuri care fac excepțiue de la regulă, iar unii administratiru ayu gestionat localitățile într-o manieră responsabilă.

„Cum facem să transformăm minunile în normalitate? O parte din răspunsul la această întrebare este legat de o decizie foarte mult aşteptată şi necesară pentru o administraţie mai eficientă: reorganizarea administrativ-teritorial a României. Am susţinut şi susţin ideea unei administraţii mai suple, mai eficiente, cu mai puţine UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale, n.r.). Consider că reorganizare administrativ-teritorială şi regionalizarea ar putea contribui la consolidarea capacităţii administrative la nivel local şi dezvoltarea de proiecte strategice pe termen lung. Privind din perspectiva cetăţeanului, consider că un cetăţean mai bine pregătit din punct de vedere financiar poate pune o mai mare presiune pe administraţia publică locală să cheltuie banii corect şi eficient.”, a afirmat Adrian Veștea, potrivit celor citate.

Este foarte important a înțelege faptul că educația financiară ar trebui să fie primordială pentru oricine și nu trebuie trecută cu vederea, iar aceasta nu se aplică doar în cazul în care dorești să devii bogat sau foarte bogat, ci întotdeauna!

„Astăzi, poate că suntem mai săraci, tocmai pentru că nu a contat foarte mult educaţia financiară şi, chiar mai îngrijorător decât atât, în ultima perioadă observ că nu mai prea contează nici măcar educaţia generală de bază. (…) Ne confruntăm cu o lacună gravă în înţelegerea fundamentală a conceptelor financiare la nivel individual, iar această situaţie se propagă în rândul administraţiei locale şi naţionale. Administraţiile locale se află în linia întâi în relaţia cu cetăţenii. Ele cunosc nevoile, aspiraţiile şi provocările comunităţilor pe care le reprezintă, dar pentru ca ele să poată răspunde adecvat acestor nevoi este esenţial ca resursele financiare să fie gestionate cu înţelepciune, eficienţă şi responsabilitate.”, a adăugat Ministrul Dezvoltării, potrivit sursei citate.

Citește și: Derapaj istoric în 2023. Primarul Elena Lasconi vrea să alipească de Brașov orașul Câmpulung. „Mă gândesc foarte serios ca la regionalizare să trecem de partea Brașovului”