UPDATE Dragoș Pîslaru: România poate pierde 6,3 miliarde euro din PNRR, din cauza întârzierilor proiectelor

UPDATE 13:30

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu vor mai putea fi incluse în PNRR, întrucât nu pot fi finalizate până în august 2026, termenul limită impus de Comisia Europeană.

Pîslaru a precizat că a avut „discuții foarte bune” cu Celine Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene, întâlnire care s-a prelungit la trei ore, deși fusese programată inițial pentru două.

„În acest moment, suntem într-o situație în care cam 6,3 miliarde de euro proiecte sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până la data de august 2026. Deci vedeți, deja suntem într-o diferență de la 7,8 miliarde, dintre totalul împrumuturilor, adică 15 miliarde, minus 6,3, adică, dacă nu mă înșel, 8,7 miliarde, care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă, și acestea sunt veștile bune, un pachet de reziliență de 540 milioane de euro,, de pregătire a UE, care ține de medicina de urgență,” a spus Pîslaru.

Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că, în ședința de Guvern de luni, a fost aprobat un pachet de investiții în valoare de 2,54 miliarde de euro, care vizează mai multe sectoare esențiale. Aceste proiecte au fost inițial puse sub semnul întrebării de Comisia Europeană, însă România a reușit să demonstreze că pot fi finalizate până în august 2026.

Totodată, Pîslaru a reiterat că România are garanția că nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Chiar din prima săptămână a acestui Guvern, am prezentat starea de fapt, care fusese recunoscută și de fosta conducere a ministerului, și anume de 7,8 miliarde de euro pe componenta de împrumut, cu risc mare. La nivel tehnic, Comisia Europeană oprise discuțiile cu România, având în vedere că partea română nu voia să asume întârzierile. Partea română nu își asuma faptul că sunt proiecte din PNRR care puteau cădea și aștepta să primească din partea Comisiei Europene un fel de decizie ca să poată motiva că cineva de la Bruxelles ne-a dat jos proiectele. Lucrul acesta este o problemă de atitudine, pentru că Comisia Europeană nu dă jos nimic, ci doar constată întârzierile, faptul că România nu a adus argumente tehnice care să arate că proiectele se mai pot îndeplini până în august 2026, sau probleme legate de achiziții publice și proceduri”, a mai explicat ministrul Investițiilor.

Pîslaru a menționat că premierul Ilie Bolojan a coordonat direct o mobilizare urgentă la nivel guvernamental, pentru a evalua situația implementării fiecărei componente a PNRR în ceea ce privește investițiile.

UPDATE 12:00

Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa PNRR, Celine Gauer, a durat cu 40 de minute mai mult decât era programat, iar Gauer a transmis un mesaj ferm: PNRR nu se va prelungi, spun sursele Antena 3 CNN.

În cadrul discuției cu premierul Ilie Bolojan, Celine Gauer ar fi subliniat că România trebuie să finalizeze toate proiectele din PNRR până în august anul viitor, potrivit surselor guvernamentale.

Te-ar mai putea interesa: Tanczos Barna, despre ce alternativă avea Guvernul: „Se putea și fără să majorăm TVA-ul la 21%”

Strategia Guvernului vizează atragerea integrală a fondurilor nerambursabile, în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro. Cu toate acestea, România nu a transmis încă la Bruxelles suficiente proiecte pentru a accesa aceste granturi.

În perioada următoare, vor avea loc discuții aplicate pentru fiecare proiect de investiții în parte, iar un acord clar privind implementarea PNRR este așteptat abia în luna septembrie, în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN.

Există riscul pierderii a până la 6 miliarde de euro din componenta de împrumuturi a PNRR – fonduri cu dobânzi reduse, care ar fi putut susține dezvoltarea infrastructurii sau construirea unor spitale.

Comisia Europeană solicită respectarea angajamentelor asumate: implementarea reformelor prevăzute, menținerea primului pachet fiscal, avansarea reformei pensiilor speciale și eliminarea sinecurilor din companiile de stat.

Primele declarații oficiale după aceste negocieri vor fi făcute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Știrea inițială

Premierul Ilie Bolojan a avut marți dimineață, la ora 9:00, o întâlnire la Palatul Victoria cu Celine Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene. Oficialii europeni au transmis din nou că implementarea reformei fiscale este o condiție esențială pentru ca România să acceseze fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Totodată, Guvernului i s-a cerut să elimine sinecurile din companiile de stat din sectorul energetic, un angajament încă nerealizat.

În cursul aceleiași zile, Ilie Bolojan urmează să poarte discuții și cu reprezentanții agenției de rating S\&P, în contextul în care, în ciuda noilor taxe și măsuri de austeritate, România riscă în continuare o retrogradare a ratingului suveran. Agențiile vor dovezi clare că statul poate colecta sumele suplimentare anunțate.

România riscă să piardă cca. 6 miliarde € de la PNRR

România riscă să piardă circa 6 miliarde de euro din componenta de împrumuturi a PNRR, din cauza întârzierilor în derularea proiectelor. În acest context, Guvernul va trebui să identifice alte surse de finanțare pentru investițiile eliminate din plan.

Dintre cele 27 de spitale promise inițial prin PNRR, este posibil să fie păstrate doar cinci.

Comisia Europeană a criticat autoritățile române pentru întârzierile în aplicarea reformei fiscale, implementarea incompletă a reformei pensiilor speciale și lipsa de transparență în numirea conducerilor din companiile energetice.

Deși România trebuie să depună cererea de plată numărul 4 până la finalul anului, țara are încă restanțe importante din cererea anterioară, numărul 3.

Te-ar mai putea interesa: Premierul Ilie Bolojan, somat de parlamentari PSD și AUR să revină asupra măsurilor din Educație: „Înțelegem necesitatea echilibrării bugetului, dar soluțiile adoptate în Educație pot genera efecte negative pe termen lung”