Înălțarea Domnului 2025. Semnficația praznicului care încheie perioada pascală

Înălțarea Domnului 2025. Potrivit Noului Testament, după ce a petrecut 40 de zile învățându-i pe apostoli și întărindu-i în credință, Hristos s-a înălțat la cer din Muntele Măslinelor, promițându-le trimiterea Duhului Sfânt la Cincizecime (Rusalii).

Înălțarea Domnului – care este semnificația praznicului

În primele secole ale creștinismului, Înălțarea Domnului era sărbătorită cu Pogorârea Duhului Sfânt, la Rusalii, la 50 de zile după Paște. Spre sfârșitul secolului al IV-lea, în urma deciziilor luate în cadrul sinoadelor bisericești, s-a stabilit ca Înălțarea să fie prăznuită separat, la 40 de zile după Paște, primind astfel o dată distinctă în calendarul creștin.

Citește și: Alimentul care reduce drastic riscul de cancer de colon și scade inflamația în întreg corpul

Prin deciziile adoptate de Sfântul Sinpd al BOR în anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată și drept Zi a Eroilor și declarată sărbătoare națională bisericească.

În tradiția populară, această zi mai este cunoscută și sub numele de „Ispas”, denumire inpirată de un personaj legendar, un cioban care nu ar fi fost martor la Înălțarea Domnului și care, ascuns printre pietre, a povestit ulterior minunea trăită.

Înălțarea Domnului comemorează evenimentul biblic al înălțării la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Sa. Această celebrare are loc întotdeauna într-o zi de joi, fiind legată direct de Paște, potrivit relatărilor din Noul Testament, în special din Faptele Apostolilor (1:9-11), Evanghelia după Luca (24:50-53) și Evanghelia după Marcu (16:19).

Conform tradiției creștine, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi, instruindu-i și pregătindu-i pentru misiunea apostolică. În ziua Înălțării, aflat împreună cu aceștia pe Muntele Măslinilor, Hristos s-a înălțat la cer, în prezența lor, promițându-le trimiterea Duhului Sfânt. Acest moment marchează încheierea lucrării Sale pământești și începutul misiunii Bisericii în lume.

Sărbătoarea simbolizează sfârșitul prezenței trupești a Mântuitorului pe pământ și deschide calea pentru Pogorârea Duhului Sfânt, celebrată la Cincizecime, de Rusalii. De asemenea, pentru biserică, praznicul marchează încheierea perioadei pascale.

Citește și: Reţeta de peste 100 de ani de ciorbă de varză dulce cu aripioare. Doar bunicile o făceau aşa!

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului

În România, sărbătoarea este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și printr-o serie de tradiții și obiceiuri populare cu semnificiații spirituale profunde. În multe zone, aceste obiceiuri îmbină credința creștină cu elemente din tradiția populară.

„Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt.

În zi de sărbătoare este bine să mergem la biserică, să aprindem o lumânare și să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi”, a declarat pentru Digi24 părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București.

În dimineața de Învierea Domnului, credincioșii merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie, unde se citește relatarea biblică a Înălțării (Faptele Apostolilor 1:1-12). Preoții rostesc rugăciuni de pomenire pentru cei adormiți, iar la final se cântă troparul specific: „Te-ai înălțat în slavă, Hristoase Dumnezeule…”.