INS, semnal de alarmă! 4 milioane de români trăiesc în sărăcie. Care sunt județele cele mai afectate

Sărăcia este o problemă persistentă și complexă în România, afectând un număr semnificativ de persoane. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), un român din cinci trăiește sub pragul sărăciei, ceea ce echivalează cu 21,1% din populația rezidentă în 2023. Această proporție include gospodăriile ale căror venituri sunt mai mici de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent, arată Agerpres.

Rata sărăciei relative (AROP) a scăzut marginal cu 0,1 puncte procentuale în 2023 față de anul precedent, numărul persoanelor sărace fiind de 3,970 milioane, cu 59.000 mai puține decât în 2022. Din punct de vedere al genului, bărbații sunt mai afectați de sărăcie decât femeile, cu o rată de 21,3% comparativ cu 20,8%.

O analiză detaliată arată că tinerii sunt cei mai afectați de sărăcie. Copiii cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani înregistrează o incidență a lipsurilor materiale de 29,6%, în timp ce tinerii de 18-24 ani au o rată de 24%. De asemenea, gospodăriile cu minori și tineri dependenți au o rată de sărăcie de 25,1%, semnificativ mai mare decât gospodăriile fără dependenți.

Transferurile sociale, cum ar fi pensiile, au un rol crucial în combaterea problemelor financiare. Fără acestea, aproape jumătate din populație (47,1%) ar fi sub pragul sărăciei, iar situația ar fi deosebit de gravă pentru persoanele vârstnice (65 de ani și peste), dintre care 86,6% ar trăi în sărăcie relativă. Pentru grupul de vârstă 55-64 de ani, proporția ar fi de 49,4%.

Te-ar putea interesa și: Marcel Ciolacu dă vestea zilei cu privire la salariile românilor. „Avem acel grad de sărăcie, al doilea din Europa”

Care sunt românii cei mai afectați de sărăcie?

Rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8% în 2023, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2022. Aceasta a afectat 3,739 milioane de persoane, dintre care 44,9% erau bărbați și 55,1% femei. Persoanele vârstnice și copiii sunt cele mai afectate grupuri de vârstă, cu incidențe de 23,7% și 22,6% respectiv.

Gospodăriile cu intensitate foarte redusă a muncii reprezintă un alt aspect critic al acestei situații. În 2023, 718.000 de persoane sub 65 de ani se aflau în astfel de gospodării, o creștere de un punct procentual față de anul anterior. Femeile sunt mai afectate decât bărbații în acest context, 5,7% dintre femei trăind în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, comparativ cu 4,8% dintre bărbați.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32% în 2023, echivalentul a șase milioane de persoane. Acest indicator a scăzut cu 2,4 puncte procentuale față de 2022, reprezentând 492.000 de persoane mai puțin. Tinerii de 0-17 ani (39%) și cei de 18-24 ani (31,1%) au cele mai ridicate valori ale acestui indicator, în timp ce persoanele de 25-49 ani și cele peste 65 de ani au valori de 28,8% și 32,3%.

Dintre persoanele ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8% sunt în risc de excluziune socială, comparativ cu 38,9% dintre persoanele neocupate. Gospodăriile fără minori și tineri dependenți au un risc mai mic de sărăcie (29,4%) comparativ cu cele cu minori și tineri dependenți. Cele mai afectate sunt gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți (68,6%), urmate de gospodăriile monoparentale (45,3%).

Din punct de vedere regional, riscul de sărăcie sau excluziune socială este cel mai ridicat în Sud-Est (45,3%) și Sud-Vest Oltenia (40,5%), în timp ce București-Ilfov înregistrează cea mai mică rată (12,3%).

Citește și: Daniel Baciu anunță ce bani vor primii românii aflați în pragul sărăciei. Milioane de persoane vor avea bani în plus la 1 septembrie