Legumele românești ar putea să dispară din piețe. Legumicultorii se gândesc serios să se reprofileze: ”Trei vaci or să-ți aducă aceeași sumă ca un hectar de solarii”

Legumele românești ar putea să dispară din piețe. Fermierii iau în calcul ca în perioada următoare să se reorienteze spre domenii mult mai profitabile cu subvenții mai consistente din partea UE, potrivit Adevărul.

Citește și Legumicultorii europeni pot ajunge în sapă de lemn din cauza crizei energetice: „Ne punem întrebarea dacă la iarnă vom mai recolta ceea ce este deja în câmp”

Legumele românești ar putea să dispară din piețe

Românii care erau interesați să investească în agricultură au așteptat configurarea Planului Național Strategic (PNS), documentul pe care în această perioadă, Ministerul Agriculturii îl promovează intens și care atestă în ce sectoare vor fi cheltuiți banii europeni în perioada 2023-2027.

UE alocă prin acest plan suma de 15,8 miliarde euro, dintre care aproximativ 10 miliarde sunt sume care reprezintă plăți directe și intervenții sectoriale (Pilonul I din PNS), iar 5,8 miliarde vor fi efectiv sume destinate proiectelor de investiții în agricultură (Pilonul II). Deși exercițiul financiar multianual a început, în acest moment, se cunosc doar sumele alocate fiecărui sector, dar nu și condițiile de accesare a acestora.

Fermierii sunt extrem de revoltați și spun că sunt prea puțini bani față de nevoile României, însă chiar și așa va fi relativ dificil să-i acceseze.

De asemenea, aceștia atrag atenția că regulile s-au schimbat pentru perioada 2023-2027 și că nimeni nu i-a pregătit pentru ce va urma.

Micii fermieri  și-au pus toate speranțele în aceste fonduri nerambursabile, care îi vor ajuta foarte mult în dezvoltarea afacerilor lor și așteaptă cu nerăbdare să afle ce pași au de urmat.

Aceștia susțin că sunt neinformați și „pe cont propriu” , iar comunicările venite din partea Ministerului Agriculturii sunt incomplete și prea puțin lămuritoare. Mai mult, față de perioada precedentă, acum, dacă statul nu cheltuie banii, nu se mai reportează de pe un an pe altul

„Doar în procent de 5% poate statul membru pentru anul următor să ducă către altă schemă de plată mai accesată, vorbim de pilonul I, plățile directe. La Pilonul II există posibilitatea să se mai facă revizuire”, spune Ion Păunel, fermier, dar și consultant privind accesarea fondurilor europene.

Acesta a subliniat faptul că fermierii ar trebui să știe că accentul se pune foarte mult pe partea de protecție a mediului. De exemplu, vor avea de câștigat în plus cei care lasă o parte din suprafață pentru înierbare.

„Dacă ne uităm la green-deal, reducerea pesticidelor, condiționalitățile de mediu, au încercat să le ducă mult către gospodăria țărănească și către fermele mici, pe tine să te facă să respecți aceste reguli. Într-adevăr, îți dă 30-50-70 euro/cap de animal în plus, de exemplu, dar eu zic că va fi mult mai greu să-l informăm pe fermierul mic de oportunitățile pe care le are. Cine n-a fost informat, cine n-a crezut, a pierdut bănuții. Așa va fi și acum cu multe din aceste scheme”, a mai spus consultantul.

În timp ce fermierii români așteaptă cu sufletul la gură noile ghiduri de finanțare și deschiderea axelor pe Pilonul II, străinii care au afaceri în România își fac planuri pentru viitoarea alocare bugetară.

„În alte state deja se vorbește despre noul exercițiu financiar, deja știu ce-i așteaptă în 2027-2035 sau care sunt direcțiile. Oricum, în mare parte tendința europeană este către gospodăria de familie, către a produce cât mai sănătos și eco-bio. Până în 2030 trebuie să reducem pesticidele cu 50% , folosirea fertilizanților cu 30%, și să creștem zonele verzi, cu împădurire, cu perdele forestiere, înierbare etc. Acolo nu e vorba numai de România, toate statele membre trebuie să discute aceste lucruri”, a subliniat Păunel.

Specialiștii susțin că în noul PNS, printre sectoarele cele mai bine subvențonate se află și zootehnia, iar din acest motiv fermieri se gândesc fie să-și reorienteze cu totul activitatea, fie să adauge și creșterea animalelor.