Locurile din România în care oamenii folosesc deșeurile de plastic pentru a le transforma în noi obiecte. „Va deveni un centru educaţional pentru reciclare”

Asociația Ținutului Buzău este cea care gestionează geoparcul cu același nume, dar mai mult decât atât, este responsabilă de proiectul Moara de plastic, care constă în crearea unor puncte de reciclare a plasticului. Românii își pot gestiona singuri deșeurile din materiale de plastic în acest fel, informează zf.ro.

Ce pot face românii cu deșeurile de plastic

Până la acest moment, Asociația Ținutul Buzăului a dezvoltat două astfel de centre pentru a le permite românilor să transforme deșeurile de plastic în noi obiecte. Răzvan Popa, directorul asociației, a declarat că Moala de Plastic din Scorțoasa va deveni un adevărat centru educațional pentru reciclare, unde elevii și studenții din România vor putea învăța mai multe informații despre transformarea plasticului într-o resursă de care s-ar putea folosi în viața de zi cu zi.

Citește și despre următorul subiect: Bonus de 25 de euro dacă-ţi repari pantofii şi nu îi arunci la gunoi. Ţara care pune preţ pe reciclarea hainelor. Ce este fenomenul „fast-fashion”

„Primăria comunei Bozioru ne-a pus la dispoziţie o fostă şcoală pe care am renovat-o, chiar pe drumul spre aşezările rupestre din Poiana Coziancei, în localitatea Găvanele, iar în comuna Scorţoasa Moara funcţionează temporar în localitatea Policiori, până la definitivarea lucrărilor de reabilitare a fostei şcoli din Plopeasa de Sus, unde va fi mutată permanent. În momentul în care o vom muta în şcoala din Plopeasa, Moara de Plastic Scorţoasa va deveni şi un centru educaţional pentru reciclare, unde vom primi elevi şi studenţi să înveţe mai multe despre cum putem transforma plasticul într-o resursă”, spune Răzvan Popa.

Alina – Elena Vasiliu explică că proiectul a luat naștere de la ideea că deșeurile de plastic sunt periculoase, tocmai pentru că nu sunt valorizate.

„Am pornit de la ideea că motivul principal pentru care deşeul de plastic este periculos este faptul că nu are valoare. Mai mult, fiind vorba de o zonă rurală, el este gestionat ca un deşeu tradiţional (biodegradabil) şi astfel aruncat în natură, în speranţa că se va degrada. Acest lucru nu se întâmplă şi rămânem astfel cu multe deşeuri”, spune Alina-Elena Vasiliu.

Asociația se gândea la acest proiect încă din anul 2014, însă abia în 2022 a putut pune planul în aplicare. Proiectul a luat naștere cu adevărat în momentul în care echipamentele de reciclare au devenit accesibile.

„Morile de Plastic abia au fost date în folosire şi suntem încă în etapa de experimentare, învăţare şi adaptare. Credem că după un an de funcţionare vom putea estima impactul şi vom avea un feedback clar din partea localnicilor.

Ce putem spune momentan este că avem un feedback foarte bun din partea antreprenorilor, în special restaurante şi pensiuni, care deja îşi colectează plasticul pentru a-l duce la morile din zonă. Primăriile văd de asemenea valoarea lor şi vin multe idei de folosire a plasticului din partea administraţiei locale.

Avem un feedback bun şi din partea şcolilor, iar câteva activităţi educaţionale au avut deja loc în mori”, spune Popa.

Costurile de amenajare a unei mori de plastic se ridică la aproximativ 20.000 de euro. La acestea se adaugă și cheltuielile pentru amenajare a spațiului.

„Colectarea se face la nivelul fiecărei comunităţi, primăriile având propriile strategii de colectare. Plasticul care nu e toxic poate fi procesat la moară, unde este transportat, spălat şi uscat, iar apoi este tocat în funcţie de tipul de plastic şi de culoare. Tot primăriile, care gestionează centrele de reciclare, trebuie apoi să topească fulgii şi să-i transforme în produse, în funcţie de necesităţile lor.

De exemplu, pot turna bare din plastic pe care le pot folosi la confecţionarea coşurilor de gunoi sau a băncilor pentru exterior. Pot folosi mulaje pentru a face cârlige de rufe, rigle gradate, ghivece de flori, cărămizi modulare, lespezi de pavaj şi multe altele”, completează Răzvan Popa, directorul asociației.

Echipamentele folosite în cadrul proiectului sunt un mărunțitor, care toacă plasticul în fulgi; un injector, care topește fulgii și îi toarnă în mulaje din aluminiu de dimensiuni mici și un extrudor, care topește fulgii și îi toarnă în mulaje de dimensiuni mari.

„Acestea au fost primele mori de plastic din geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului, strategia noastră vizând amenajarea a încă trei-patru astfel de centre de reciclare, prin care să oferim plasticului valoare şi să rezolvăm problema deşeurilor.

Întâi însă vrem să estimăm impactul pe care îl au primele două mori”, mai spune Răzvan Popa.

Vezi și: Panourile solare pot deveni un adevărat dezastru ecologic. Reciclarea lor aduce 450 de milioane de dolari