Ministerul Educaţiei şi Cercetării a anunţat, luni seara, că în anul şcolar 2025-2026 nu vor exista schimbări majore în organizarea claselor, însă măsurile fiscal-bugetare adoptate recent vor afecta în special unităţile de învăţământ cu efective foarte mici de elevi. Printre modificările prevăzute de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 se numără reorganizarea a 507 şcoli, creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore şi ajustarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Profesorii continuă protestele la Ministerul Educației împotriva legii Bolojan: Ei cer demisia lui Daniel David și amenință cu boicotarea începerii noului an școlar VIDEO
Potrivit ministerului, majoritatea claselor din România, care se încadrau în vechile limite, vor respecta şi noile norme. Schimbările vor fi vizibile mai ales în cazul claselor cu efective extrem de reduse-de exemplu, cele cu 8 sau 9 copii, reprezentând aproximativ 0,5% din totalul claselor primare şi gimnaziale în anul şcolar 2024-2025. Datele oficiale arată că anul trecut au existat, la nivel naţional, inclusiv 12 clase a VIII-a cu un singur elev, 26 de clase cu câte 2 elevi, dar şi numeroase alte clase cu efective între 3 şi 7 elevi, situaţii care vor fi reorganizate.
„În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 – 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu.
De asemenea, în anul şcolar 2024 – 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene”, a precizat Ministerul Educaţiei.
Ca urmare, ministerul estimează o creştere uşoară a ponderii învăţământului simultan, de la 6% la aproximativ 7,5%, un procent comparabil cu alte state europene. Totuşi, obiectivul rămâne reducerea acestui tip de învăţământ prin relocarea elevilor către şcoli unde procesul educaţional se desfăşoară în clase cu efective standard sau, acolo unde simultanul rămâne necesar, aplicarea unor metodologii moderne, adaptate la nevoile comunităţii. Ministerul face trimitere la modele educaţionale din Finlanda, Franţa şi Irlanda, unde organizarea flexibilă a claselor ţine cont atât de resurse, cât şi de interesele locale.
„Ministerul Educaţiei şi Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul şcolar 2025 – 2026 atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală”, a dat asigurări instituţia.
Te-ar mai putea interesa și: 98,6% dintre profesorii titulari își păstrează locul. Ministerul Educației detaliază efectele creșterii normei didactice