Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: România are printre cele mai avansate legi anti-drone din Europa

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a discutat la Digi24 despre importanța, dar și despre pericolele și exagerările legate de folosirea dronelor în contextul actual de securitate. El pledează pentru o abordare calmă, dar fermă: dronele reprezintă un „pericol nou” și un instrument tot mai prezent pe câmpul de luptă, dar stirile și retorica care înconjoară incidentele, în special retorica folosită de Vladimir Putin, pot genera o isterie disproporționată în societățile occidentale, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Moșteanu: „Rezerva Armatei este îmbătrânită”. Tinerii români vor putea face stagiu militar voluntar de patru luni, cu beneficii financiare

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: România are printre cele mai avansate legi anti-drone din Europa

Moșteanu reamintește că, până acum câțiva ani, discuțiile despre înzestrare militară se concentrau pe tancuri sau rachete, însă în ultimele luni atenția s-a mutat către drone, care au jucat un rol semnificativ în efortul de apărare al Ucrainei. El recunoaște evoluția tehnologică rapidă a Rusiei în domeniu, dar subliniază și capacitățile avansate ale aliaților NATO în materie de drone, folosite atât pentru supraveghere, cât și, în unele cazuri, pentru lovirea țintelor.

„Se vorbește foarte mult de drone. Pe bună dreptate, sunt echipamente utile. Sunt de acord că e o isterie cumva ușor disproporționată. E un pericol nou pentru lumea modernă. Reprezintă un armament nou.

Nimeni nu vorbea, când pomeneai de armată, nu vorbeai de drone. Acum trei ani de zile vorbea cineva de drone? Nu! Tancuri, rachete și nu știu ce… Acum se vorbește foarte mult de drone. Sunt o realitate, dronele i-au ajutat foarte mult pe ucrainieni să se țină pe picioare în această bătălie inegală cu Putin”, a afirmat Ionuț Moșteanu.

Unul din punctele centrale ale intervenției sale este legislația: Moșteanu afirmă că România se numără printre statele europene cu legislație avansată privind utilizarea și interdicțiile asupra dronelor în spațiul civil. El atrage atenția că multe state europene nu au încă cadrul legal care să permită „a le da jos” — adică să neutralizeze o dronă neautorizată — fără riscuri juridice și operaționale. În sprijinul acestui demers, ministrul menționează că, printr-un ordin de ministru semnat la 4 iulie, s-a stabilit că decizia de a doborî o dronă intrată neautorizat în spațiul aerian aparține comandantului misiunii.

Totuși, el subliniază complexitatea practică a executării unei astfel de ordonanțe: aprobarea legală nu e suficientă — este nevoie de sincronizare şi de condiţii operative adecvate pentru a doborî o dronă fără a pune în pericol civili sau bunuri. Moșteanu explică riscurile tehnice: trebuie prins „la momentul oportun” şi fixat, astfel încât, dacă se trage cu rachetă sau alt mijloc, să nu existe efecte colaterale (de exemplu proiectile care să cadă în zone locuite); în plus, unele drone au sisteme de autodistrugere sau comportamente imprevizibile care pot agrava riscul. De aceea utilizarea armamentului de război pe timp de pace rămâne o măsură de ultimă instanță.

Ministrul precizează şi rolul legii nr. 73 (menționată ca intrată în vigoare la 19 mai), care reflectă spiritul reglementărilor actuale, adică limitarea folosirii forței şi stabilirea clară a responsabilităților în astfel de situații, dar amintește că între „aprobare” și „a putea trage efectiv” există paşi operaţionali şi de securitate care trebuie respectați.