Ministrul Educației: Fake news-ul lovește acolo unde gândirea critică lipsește

Ministrul Educației, Daniel David, trage un semnal de alarmă privind pericolul manipulării online, cu efecte deosebit de grave asupra copiilor și adolescenților. Acesta explică, din perspectivă psihologică, că orice informație recepționată este automat percepută ca adevărată într-o primă etapă, iar verificarea critică a veridicității are loc abia într-un al doilea moment – proces care poate fi fragil sau chiar absent în condiții de oboseală, stres, suprasolicitare informațională sau lipsă de motivație. Astfel, oamenii devin extrem de vulnerabili în fața dezinformării, mai ales în contextul consumului digital crescut.

Te-ar mai putea interesa și: Războiul uniformelor școlare. Ministrul Educației, Daniel David, și fosta ocupantă a funcției Ecaterina Andronescu au opinii diferite. ”De ce ar trebui să le impunem?”

Ministrul Educației: Fake news-ul lovește acolo unde gândirea critică lipsește

Ministrul avertizează asupra riscului crescut de manipulare digitală, într-o societate în care peste 40% din populație suferă de analfabetism funcțional – o realitate care favorizează credința în teorii conspiraționiste și pseudo-știință. El propune ca evitarea surselor de fake news să fie tratată ca o regulă de „igienă psihologică”, similară cu evitarea contaminării biologice sau chimice. O problemă majoră, în opinia sa, este iluzia că oamenii nu pot fi manipulați, ceea ce determină lipsa vigilenței și a gândirii critice.

„Este un fenomen real și cu un potențial impact negativ foarte mare. Ca psiholog, eu știu că atunci când suntem expuși la un conținut informațional, în prima etapă îl codăm în mintea noastră ca fiind adevărat. Într-o a doua etapă, care se poate desfășura conștient sau automat, stabilim dacă este, de fapt, adevărat sau fals.

Problema este că această tranziție de la pasul unu la pasul doi nu este foarte ușoară. Dacă ești obosit, bombardat cu prea multă informație, dacă nu ești motivat să îți testezi critic informațiile pe care le primești, este foarte probabil să rămâi la pasul unu. Și atunci tot ce ai văzut și ai auzit se codează în mintea ta ca fiind adevărat și începe să-ți influențeze, conștient sau automat, emoțiile, gândirea și comportamentele”, a spus ministrul la Antena 3.

În legătură cu atracția adolescenților pentru rețelele sociale, ministrul susține că acestea oferă un spațiu de socializare și validare pe care școala nu îl mai poate concura. În opinia sa, sistemul educațional trebuie reformat pentru a deveni relevant, atractiv și conectat la nevoile reale ale elevilor. De asemenea, el consideră că, deși logica și gândirea critică sunt deja prezente în curriculum, aplicarea practică a acestor competențe este limitată.

„Eu sunt pentru o reglementare deșteaptă. Interzicerea va duce, oricum, la accesarea acestor rețele prin metode alternative. Avem internet, dar avem și internetul „negru” – acolo unde se pot dezvolta astfel de practici. E mai bine să reglementăm inteligent.

Trebuie să învățăm copiii să identifice conținutul care încalcă legea și regulile de bun simț. Să nu-l ignore, ci să știe cum să-l raporteze și cui. Să aibă o procedură. Și, în paralel, să-i învățăm cum să filtreze informațiile: dacă să intre sau nu într-o „bulă” informațională, cum să discute cu părinții dacă au întrebări sau neclarități. Desigur, în funcție și de vârsta copilului. Trebuie să evităm extremele – nici interzicere totală, nici haos digital. Tehnologia nu e bună sau rea în sine. Devine în funcție de cum o folosim noi”, a mai spus el.

Referindu-se la reglementarea platformelor digitale, Daniel David susține o abordare echilibrată: nu interzicerea totală, ci o „reglementare deșteaptă”, care să permită copiilor să navigheze în siguranță online. El propune ca elevii să învețe nu doar să ignore conținutul dăunător, ci să știe cum să-l recunoască, să-l raporteze și să discute despre el cu adulții. Educația digitală ar trebui să includă filtre informaționale, conștientizarea „bulelor” informaționale și dezvoltarea capacității de raportare a conținutului ilegal.

„Eu nu am spus că sunt pentru interzicerea telefoanelor în școli, adică să interzicem elevilor să le aducă. Ce am spus este că există deja o reglementare clară: în timpul activităților educaționale, în timpul orelor, nu ai voie să folosești telefonul sau alte dispozitive pentru accesarea conținutului online.

Această măsură trebuie aplicată de profesorul care are ora respectivă. Am vizitat zeci de școli ca ministru și am văzut: unele foarte bine organizate în acest sens. Au dulapuri sau rafturi unde copiii își lasă telefoanele când intră în clasă și le iau la final. Sau pot fi folosite la activități educaționale, la solicitarea și cu acordul profesorului. Deci legea există. Ministerul a făcut ceea ce trebuie ca autoritate. Implementarea ține de școală și de profesor la oră”, a completat ministrul.

Ministrul subliniază și responsabilitatea școlilor în aplicarea reglementărilor existente, inclusiv interdicția folosirii telefoanelor mobile în timpul orelor, cu excepția activităților educaționale autorizate. El evidențiază faptul că implementarea acestor reguli ține de profesori și de modul în care școlile sunt organizate.

„Chiar dacă nu sunt reglementate, le putem controla printr-o educație bine făcută – atât pentru copii, cât și pentru adulți. Educația rămâne antidotul suprem. Dacă scapă reglementările, dacă scapă tehnologia, tot avem o baricadă: educația. Dar dacă nu reglementăm și nici nu reușim să ducem acest antidot în mintea copiilor, atunci viitorul e catastrofal. Vom pierde, practic, câștiguri fundamentale ale civilizației.

Deja începem să punem sub semnul întrebării lucruri de bun-simț: că Pământul nu e plat, că boala are cauzalitate biopsihosocială, că vaccinurile ne salvează viața. Când începem să negăm toate acestea și, în plus, atacăm instituțiile care mențin civilizația – nu doar cele politice, ci și educaționale, medicale, economice –, atunci civilizația va cădea. Și ne vor trebui mulți ani să recuperăm ce avem”, a conchis Daniel David.