Muncitorii asiatici nu sunt o soluție de viitor pentru România. Românii din străinatate rămân o resursă valoaroasă pentru țara noastră

Într-o analiză a pieței forței de muncă din România, diferențele între costurile și beneficiile asociate cu angajarea lucrătorilor asiatici comparativ cu repatrierea românilor devin evidente. În timp ce sectorul asiatic oferă soluții rapide și accesibile pentru golurile din piața muncii, prin recrutare și relocare cu costuri estimative de 300 de milioane de euro și salarii anuale de 900 de milioane de euro, aceste opțiuni adesea limitate de calificările reduse ale lucrătorilor.

Citește și: Secretul pentru a deveni un antreprenor de succes. Ștefan Mandachi: „Visul meu este ca România să ajungă un El Dorado al antreprenorilor”

Repatrierea românilor, cu investiții inițiale de 150 de milioane de euro și salarii anbuale de 2,16 miliarde de euro, promite nu numai acoperirea deficitului de muncă, ci și o îmbunătățire a calității și inovației în industrii de înaltă tehnologie, potrivit unei analize ROUNIT, care face o comparație între importul de forță de muncă din Asia și reintegrarea lucrătorilor români calificați din diaspora.

Impactul munictorilor asiatici în România

Pentru muncitorii asiatici, costurile de recrutare și relocare, incluzând procesare vizei, taxele agenției de recrutare și transportul, se ridică la un total de 300 de milioane de euro pentru 150.000 de lucrători, presupunând un cost mediu de recrutare de 2.000 de euro/lucrător. Mai mult, salariul mediu lunar de 500 de euro generează un cost anual de 900 de milioane de euro pentru salarii.

Pentru românii repatriați, costurile de relocare și integrare, estimând 1.000 de euro/lucrător, totalizează 150 de milioane de euro pentru aceiași 150.000 de lucrători. Salariul mediu lunar de 1.200 de euro aduce un cost calarial anual de 2,16 de miliarde euro, potrivit analizei.

Lucrătorii asiatici pot întâmpina dificultăți în dezvoltarea abilităților și integrarea pe termen lung, ceea ce poate afecta contribuția lor economică dincolo de sarcinile de muncă. Românii repatriați utilizează în mod eficient abilitățile lor și sunt mai predispuși să se integreze, contribuind la coeziunea socială și stabilitatea economică pe termen lung.

Citește și: Străinii nu mai investesc în România! ONRC anunță o scădere cu 7,4% a firmelor cu capital străin

Lucrătorii asiatici contribuie cu sume mai mici la bugetul de stat, dar pot genera costuri mai mari în serviciile sociale din cauza dificultăților de integrare. Pe de altă parte, românii repatriați contribuie mai mult la taxele fiscale și stimulează cererea de servicii locale și imobiliare.

Astfel, în timp ce lucrătorii asiatici aduc beneficii economice imediate, românii repatriați oferă o perspectivă mai favorabilă pe termen lung, atât în ceea ce privește dezvoltarea economică, cât și impactul fiscal și social.

„Importul de lucrători asiatici poate aborda deficitele imediate de muncă în anumite sectoare cu un cost relativ scăzut al muncii, ajutând la menținerea capacităților industriale curente. Cu toate acestea, beneficiile pe termen lung sunt limitate dacă acești lucrători nu dobândesc noi abilități și nu se integrează mai complet în economie. Foarte mulți angajatori români care au importat forța de muncă din Asia se confruntă cu situații de genul, la sosirea în România foarte mulți muncitori asiatici aleg să părăsească locul de muncă și dispar pur și simplu, probabil aceștia aleg să părăsească România în mod clandestin pentru a ajunge în comunități sau la rude deja integrate în alte țări din Occident.

Reintegrarea lucrătorilor români ar putea avea un cost inițial mai mare, dar oferă beneficii semnificative pe termen lung prin nivelurile lor mai înalte de calificare, potențialul de inovație și un output economic per capita mai mare. Reîntoarcerea acestora poate cataliza creșterea în sectoare cu valoare adăugată mare și poate duce la o diversificare economică mai mare”, este concluzia analizei privind dinamica forței de muncă și impactul său asupra economiei românești, potrivit stiridiaspora.ro.