Noua Lege a pensiilor creşte riscurile fiscale. „Va submina credibilitatea fiscală. Pentru 2025, impactul este şi mai mare”

Noua Lege a pensiilor creşte riscurile fiscale care sunt deja ridicate. Totodată, pune noi presiuni asupra ratingului de ţară al României, care în prezent este la „BBB minus”, ultimul calificativ din categoria investment grade, cu perspectivă stabilă, afirmă analiștii Moody’s Investors Service şi Fitch Ratings, conform Agerpres.

Legea, care a fost aprobată de Parlament, dar care are nevoie să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, include două majorări de pensii anul viitor şi are un impact bugetar estimat de 0,6% din PIB în 2024, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Cum va afecta legea pensiilor ratingul de țară al României

Pentru anul 2025, impactul va fi şi mai mare, de 1,7% din PIB, ceea ce creşte „deficitul fiscal şi aşa ridicat al României”, fiind un element negativ la adresa ratingului suveran, susţine analistul şef de la Moody’s, Petter Bryman.

Aceste măsuri vor avea un impact negativ asupra „accesibilităţii datoriei până la finele acestui deceniu, slăbind soliditatea fiscală a României în următorii ani”, după cum estimează Bryman.

România are probleme în a ţine deficitul bugetar pentru acest an la aproximativ 5,5% din PIB, după ce ţinta iniţială, de 4,4% din PIB, s-a dovedit una nerealistă în contextul în care veniturile au crescut mai puţin decât se anticipa, iar cheltuieile au fost mai mari. Guvernul de la Bucureşti a aprobat deja trei pachete de reduceri de cheltuieli în acest an şi mizează pe combaterea evaziunii fiscale şi digitalizarea ANAF pentru a îmbunătăţi gradul de colectare.

„În absenţa oricăror măsuri de compensare, relaxarea fiscală neaşteptată va submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB”, a apreciat şi analistul Fitch, Gergely Kiss. „Pierderea credibilităţii şi deficitele fiscale mari şi persistente, cum s-a întâmplat în 2023, pot conduce la o traiectorie mai nefavorabilă a datoriei. Asta ar putea fi negativă pentru ratingul de ţară”, a spus Gergely Kiss.

Citește și: Simona Bucura Oprescu, mesaj pentru aproape 5 milioane de pensionari. „Dincolo de tot ce se spune, adevărul este unul singur”

România este vizată de o procedură UE de deficit excesiv încă de dinainte de pandemie şi noua Lege a pensiilor ar putea menţine deficitul la aproximativ 6% din PIB în 2024 şi 2025, potrivit analistului şef de la Moody’s, Petter Bryman.

Presiunile fiscale sunt aşteptate să crească anul viitor, când în România vor avea loc patru runde de alegeri, inclusiv cele parlamentare şi prezidenţiale. Asta face „mai puţin probabil ca Guvernul să fie în măsură să crească taxele sau să reducă cheltuielile dincolo de ceea ce este deja planificat în anul următor, pentru a finanţa majorarea pensiilor”, a subliniat Bryman.

Noile modificări

În raportul Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor se subliniază că proiectul de lege are ca obiect de reglementare:

„crearea cadrului legal pentru asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin instituirea unei formule de calcul bazate pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice”.

Proiectul are în vedere întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat. În plus, proiectul urmăreşte asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii, precum şi introducerea unui nou principiu al sistemului public de pensii şi anume principiul stabilităţii asigurării la sistemul public de pensii.

Potrivit proiectului, începând de la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă.

Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). De asemenea, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani, se arată în proiect.

Vezi și: A început greva de avertisment la Ministerul Muncii! „Clasa politică ignoră în continuare realitatea expusă de noi”