Economistul Adrian Negrescu a analizat recent, într-o intervenție la Antena 3 CNN, impactul negativ al reintroducerii taxei pe stâlp, o măsură fiscală care ar urma să genereze aproximativ 1 miliard de lei pentru bugetul de stat în 2025. Acesta a spus că, deși suma colectată poate părea semnificativă, este nesemnificativă în raport cu deficitul bugetar, care a depășit deja 30 de miliarde de lei în primele două luni ale anului.
Te-ar mai putea interesa și: Taxa pe stâlp 2025. Ministerul Finanțelor anunță impozit de 1% pe valoarea netă a construcțiilor speciale private și de 0,5% pentru cele aflate în proprietatea statului
Negrescu avertizează că taxa nu va contribui în mod real la echilibrul fiscal al țării, ci, dimpotrivă, va avea efecte economice adverse. În primul rând, măsura va amplifica inflația, deoarece companiile vor transfera costurile suplimentare asupra consumatorilor prin majorarea prețurilor la produse și servicii. În al doilea rând, această taxă poate descuraja investițiile, îndeosebi cele străine, afectând astfel perspectivele de creștere economică ale României.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale taxei este caracterul său discriminatoriu. Potrivit economistului, taxa de 1% impusă sectorului privat și cea de 0,5% aplicată instituțiilor publice reprezintă o măsură inechitabilă și posibil neconstituțională. Negrescu consideră că diferențierea între cele două categorii poate crea tensiuni și afectează echitatea fiscală.
„Deci o taxă discriminatorie, un tip de taxă pentru cei din sectorul privat, altă taxă la jumătate pentru instituțiile statului. Din această perspectivă, din punctul meu de vedere, ridică probleme inclusiv de constituționalitate”, a spus economistul.
În ceea ce privește impactul economic pe termen lung, economistul atrage atenția asupra faptului că această măsură nu doar că nu va rezolva problema deficitului bugetar, ci va contribui la deteriorarea mediului investițional din România. Investitorii vor fi descurajați să dezvolte afaceri în țară din cauza costurilor suplimentare și a impredictibilității fiscale. Totodată, firmele autohtone vor resimți o presiune financiară suplimentară, care le va afecta competitivitatea.
Măsura a fost reintrodusă de Guvernul Ciolacu în cadrul ordonanței de austeritate adoptate la finalul anului 2024, iar Ministerul Finanțelor a detaliat recent modalitatea de aplicare a acesteia pentru construcțiile speciale.
„Pe de altă parte, statul își propune să adune din această taxă undeva la un miliard de lei în 2025, e o sumă infimă raportat de exemplu la deficitul bugetar după primele două luni, care a trecut deja de 30 de miliarde de lei. Suntem ridicoli din această perspectivă. Această taxă nu face altceva decât să inhibe investițiile, să determine investitorii străini să ocolească România, iar în ce privește încasările să nu aducă nimic.
Nu va face altceva decât să crească inflația din România. Toate firmele care vor trebui să plătească această taxă de stâlp, pe construcții speciale mai exact, toate aceste costuri vor fi traduse în costul produselor și serviciilor, altfel spus va pune gaz pe focul inflației și nimic altceva”, a conchis Adrian Negrescu.
Te-ar mai putea interesa și: Taxa pe lux ridică multe semne de întrebare. Ce metode pot găsi românii ca s-o păcălească