Numărul românilor care intră în faliment, în creștere în 2024. Ce „scăpări” le ofere legea

Falimentul personal devine o problemă tot mai mare în România, numărul celor aflați în această situație fiind în creștere în 2024. Numărul insolvențelor persoanelor fizice este în creștere în special în acest an, față de anii anteriori, a declarat, marți, Mihai Silviu Stejar, șef al Biroului Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), conform Agerpres.

„În acest moment avem o creştere semnificativă (a numărului insolvenţelor persoanelor fizice, n.r.), în special în anul 2024, faţă de anii anteriori. În primul rând, trebuie să încep să vă spun că legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 şi, în şase ani de zile, noi am înregistrat 400 de cereri, la nivel naţional.

Dintre acestea, cele mai multe au fost înregistrate în anul 2023, respectiv 135, iar în anul 2024 până la începutul lunii martie am avut aproape jumătate din cererile din anul 2023, aproximativ 60 de dosare. Dintre acestea, 172 sunt pentru cereri pentru deschide deschidere a planului de rambursare, pentru care Comisia de insolvenţă a emis deciziile de admitere în principiu, de deschidere a procedurii, iar dintre acestea 166 sunt cele pentru care s-a deschis efectiv procedura”, a explicat Mihai Silviu Stejar.

Te-ar putea interesa și: Urmează zile grele pentru deținătorii de PFA. Câți bani vor avea de plătit chiar dacă nu au activitate sau sunt în faliment

Ce opțiuni au cei aflați în faliment personal?

În ceea ce-i privește românii care se confruntă cu falimentul personal, legea prevede trei forme ale procedurii de insolvenţă: procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

„Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor constă în realizarea unui plan de rambursare de către debitor, care va fi negociat cu creditorii, iar debitorul va intra în această procedură numai dacă creditorii sunt de acord cu planul şi votează planul.

Procedura judiciară prin lichidarea de active se desfăşoară prin judecătorii, iar în acest caz debitorul depune cerere la judecători în a cărei circumscripţii îşi are domiciliu şi în cazul în care cererea este acceptată, se va numi un lichidator care se va ocupa de lichidarea şi vânzarea tuturor bunurilor sale. Ulterior, va intra într-o perioadă numită post-procedură în care poate să varieze între un an şi cinci ani şi în cadrul acestei perioade va plăti către creditori, din venitul său net, o sumă stabilită de instanţă”, explică șeful din ANPC.

Citește și: Sarabanda falimentelor băncilor private românești de la 1900. Povestea speranțelor românilor speculate de impostorii postrevoluționari și de lacunele legislației bancare