Pensia de urmaș 2022. Care sunt documentele necesare și cine poate primi banii

Pensia de urmaș este unul dintre veniturile ce sprijină românii în aceste perioade grele. Iată de ce documente sunt nevoie pentru a obține acest sprijin de la stat și mai ales cui i se cuvin banii, conform legii publicate pe site-ul oficial al Casei Naționale de Pensii.

Pentru pensia de urmaș este nevoie de următoarele acte:

• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);
• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original şi copie;
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;
• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Te mai poate interesa: Măsuri severe luate de stațiunile de schi. Criza economică schimbă reguli

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

Peste 60% dintre români sunt pesimiști atunci când vine vorba despre viitorul României. STUDIU

Peste 60% dintre români sunt pesimiști în privința viitorului țării. Care sunt motivele de îngrijorare. Sondaj INSCOP.

Ministerul Finanțelor vrea titluri Tezaur și pentru românii din diaspora. Cum va fi posibil acest lucru

Titluri de stat pentru românii din diaspora. Ministerul Finanțelor pregătește varianta Tezaur pentru toți.

Pensia de urmaș 2022. Care sunt documentele necesare și cine poate primi banii

• carnetul de muncă (original si copie);
• carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• livretul militar (original şi copie);
• diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
• adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
• adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Casa Națională de Pensii

mai anunță că Legea nr.76/2022 pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementează obligația caselor teritoriale de pensii de a comunica angajatorului – în 5 zile de la emiterea unei decizii de pensionare – o informare care va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Pentru a putea comunica angajatorului informaţiile cu privire la emiterea deciziei de pensionare, persoana care solicită înscrierea la pensie trebuie să prezinte, pe lângă documentele prevăzute de legislaţia cadru în domeniul pensiilor, o adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului, (adresa, e-mail, fax, nr. telefon).

În cazul decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii care pot obține pensia de urmaș:

• până la vârsta de 16 ani;
• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor ce poate lua pensia de urmaș:

• la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
• indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

Pensia de urmaş se calculează din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat. Aceasta se mai calculează din pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

1. 50% – pentru un singur urmaş;
2. 75% – pentru 2 urmaşi;
3. 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Te-ar mai putea interesa și: Femeile care nu reușesc să se angajeze vor primi sprijin! Gabriela Firea anunță ce se va întâmpla cu româncele care au vârsta peste 55 de ani