„În cadrul auditului de conformitate realizat la Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, începând cu luna septembrie 2024, Curtea de Conturi a emis o concluzie contrară, fundamentată pe neconformitățile semnificative identificate cu privire la modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și în legătură cu legalitatea realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor Regiei. Auditul de conformitate a avut ca obiectiv obținerea unei asigurări rezonabile că modul de administrare a RNP a fost în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare în perioada 2021-2023”, se arată în comunicatul Curții de Conturi.
Una dintre cele mai grave constatări ale raportului este legată de lipsa evaluării contabile a unei suprafețe uriașe de terenuri forestiere aflate în administrarea Romsilva.
„Suprafețe semnificative, de 3.100.042,62 hectare, au fost înregistrate doar în evidența tehnico-operativă, în unități naturale, fără a fi reflectate și contabil la valoarea justă. În Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aceste suprafețe sunt înscrise cu valoarea de 0 lei, deși constituie active din domeniul public.
Astfel, nu s-a stabilit valoarea reală a suprafețelor care compun fondul forestier național, iar patrimoniul administrat de Romsilva a fost subevaluat. Prin scrisoarea către management, Curtea a recomandat conducătorului entității să asigure elaborarea unor norme pentru evaluarea distinctă a bunurilor care formează fondul forestier național, respectiv a terenurilor și a vegetației forestiere aflate pe acestea.
După elaborare, normele vor fi aprobate prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar în baza acestora se va realiza evaluarea bunurilor”, transmite Curtea de Conturi, potrivit Mediafax.
Raportul mai evidențiază și nereguli grave în gestionarea ocupărilor temporare ale fondului forestier public, în special în cazul unor terenuri utilizate pentru obiective petroliere.
„Nu a fost asigurată integritatea fondului forestier național și nu au fost realizate toate veniturile derivate din ocuparea temporară a unor suprafețe, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre obiective petroliere.
Autoritățile silvice nu au emis aprobări pentru aceste ocupări temporare și, în consecință, nu au putut sancționa cu amendă ocupantul.
Mai mult, deși exista posibilitatea efectuării unor demersuri de recuperare în instanță a unor despăgubiri pentru lipsa de folosință și de readucere a bunului (terenului) în circuitul silvic, creanța putând fi recunoscută prin intermediul unei cereri de drept comun, totuși autoritățile nu au inițiat astfel de acțiuni”, se spune în comunicat.
Activitatea de valorificare a masei lemnoase a fost și ea afectată de multiple deficiențe, printre care întârzieri în exploatare, lipsa penalităților și participarea unor operatori economici care nu respectau condițiile legale.
„Fondul de accesibilizare a fost diminuat prin neconstituire (493 mii lei) și nevirare (1.998 mii lei), iar pentru lucrările de investiții nu au fost constituite garanții de bună execuție. Au fost efectuate plăți nelegale în valoare de 194 mii lei, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale și a legislației privind ajustarea prețurilor”, arată Curtea de Conturi.
Nici programul privind perdelele forestiere nu a scăpat de critici. Autoritățile locale și centrale nu au respectat întocmai legislația privind exproprierea și intabularea terenurilor.
„Numai 281,02 ha din cele 328,74 ha expropriate au fost intabulate în numele statului român și în administrarea Regiei, nu au fost atrase toate sursele de finanțare și nu s-au monitorizat sumele destinate despăgubirilor.”, se mai arată în raport.
Citeşte şi: Starea de sănătate a lui Ion Iliescu s-a agravat. Informații de ultimă oră de la medici