Portul Rotterdam principala poartă de intrare a cocainei în Europa! Portul din Constanța înregistrează valori mult mai mici de droguri! Comparația relevantă în contextul aderării României la Schengen

Urmărind informațiile de la instituțiile publice și a articolelor din presa olandeză putem trage câteva concluzii în ceea ce privește traficul de droguri, corupția și crima organizată din portul olandez Rotterdam, care adesea este comparat cu Constanța. Dacă privim lucrurile în contextul aderării României în Schengen și în special prin lentila opoziției Olandei, acesta devine un subiect de interes major. De multe ori, apare invocat portul Constanța ca fiind un potențial pericol pentru Rotterdam.

De-a lungul timpului s-a propagat această idee conform căreia portul de la Marea Neagră ar putea încurca în vreun fel tranzitul mărfurilor prin cel mai mare port european, după ce România va intra și ea în spațiul de liberă circulație.

Alte articole: Portul Constanţa, în topul celor mai importante porturi din UE în 2021

Apare un nou drum de mare viteză lângă Marea Neagră. Pe unde va trece și cum va arăta Autostrada Litoralului

Documentele necesare pentru Autostrada Litoralului au fost trimise către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), transmite CNAIR.

Inteligența artificială, pe agenda Guvernului. Executivul anunță crearea unui comitet care gestionează aplicarea normelor europene în domeniu

Guvernul a votat un memorandum pentru înființarea unui comitet care va coordona implementarea reglementărilor europene în materie inteligența artificială și folosirea datelor.

Comparația este absurdă, cu atată mai mault dacă ne uităm la cifrele seci care arată, de exemplu, că terminalul pentru containerele de marfă din Rotterdam se întinde pe 125 de kilometri pătrați și dă de lucru la 180 de mii de angajați. În plus, în 2021, prin portul olandez au trecut 435 milioane de tone de marfă și 120 mii de nave. Prin comparație, portul Constanța face parte dintr-o ligă inferioară, fiind pe locul 11 în UE, cu doar 49,8 milioane tone de marfă (și cu o întindere de doar 13 kilometri pătrați).

Mai există și alte elemente care subliniază diferența dintre cele două porturi, unele mai cunoscute, altele mai puțin. Ce nu s-a făcut însă probabil niciodată este o comparație în ceea ce privește cantitatea de droguri care tranzitează cele două porturi și problemele întâmpinate de autoritățile din cele două state pentru a lupta cu crima organizată, corupția și traficanții.

Subiectul devine cu atât mai relevant în contextul în care Parlamentul olandez a votat recent o rezoluție în care nu recomandă aderarea României la Schengen, invocând „problemele persistente legate de corupția și crima organizată”. Din acest motiv, se spune în textul rezoluției, paza frontierelor UE ar putea fi slăbită, iar de aceasta depinde securitatea întregii zone de liberă circulație.

De pe site-ul Ministerului Public din Olanda ((Openbaar Ministerie) aflăm că în 2021 autoritățile au capturat nu mai puțin de 72,8 tone de cocaină în portul Rotterdam. Valoarea pe stradă a drogurilor confiscate doar în portul olandez s-ar ridica la 3,5 miliarde de euro.

Dar autoritățile spun că „acesta este doar vârful aisbergului”, remarcând faptul că, după această captură impresionantă, prețul cocainei vândute pe străzile din Olanda nu a crescut deloc, ceea ce înseamnă că oferta este în continuare satisfăcătoare. De asemenea, important de precizat este că doar 10 % din cocaina care intră prin Rotterdam rămâne în Olanda, restul ajungând pe piața europeană.

În 2021, echipe mixte formate din procurori, vameși, polițiști de frontieră etc au făcut 194 de anchete și 62 de arestări. Tot anul trecut, printr-o colaborare cu British National Crime Agency (NCA), echipa olandeză a găsit 1500 kilograme de heroină într-un container, aceasta fiind cea mai mare captură de heroină care a avut loc vreodată în Țările de Jos.

În ceea ce privește metodele prin care cocaina ajunge în țară, „containerele frigorifice cu banane rămân o ascunzătoare populară pentru traficanții de cocaină”.

Ministerul Public menționează corupția ca fiind una dintre marile probleme în combaterea traficului de droguri:

„Fără ajutor din interiorul portului, infractorii nu pot face nimic. Angajații portuari corupți și funcționarii publici afectează integritatea și siguranța nu numai a portului Rotterdam, ci și a Olandei”.

Câtă cocaină intră prin portul din Constanța

La fel ca și în cazul tranzitului de mărfuri, datele arată că portul Constanța se află totuși într-o altă ligă decât Rotterdam și în ceea ce privește traficul de droguri. Dacă dacă ține cont de rapoarte, am putea spune că toată această parte a Europei se află într-o ligă inferioară comparativ Rotterdam.

Raportul spune că, de exemplu, că între anii 2018 și 2021, aproximativ opt tone de cocaină au fost capturate în porturile Europei de Sud-Est. Opt tone de cocaină în patru ani, comparativ cu 72,8 doar în 2021, în Rotterdam. Sunt relevante aceste cifre. Cea mai mare captură de cocaină din portul Constanța a fost în 2016, când au fost depistate 2,3 tone de cocaină într-un container din America de Sud. Iar în 2021 au fost trimiși în judecată opt traficanți de droguri care au dus în portul Constanța 1,4 tone de heroină (cea mai mare captură de heroină din România).

Există, desigur, probleme cunoscute în portului Constanța, una dintre acestea fiind lipsa unei infrastructuri adecvate de control. O mare parte a containerelor sunt controlate la mână, după ce un angajat al Vămii decide că un container prezintă un risc mai ridicat să aibă ascunse produse ilegale, scrie Europa Liberă România.

Citește și: Investiție de aproape 6 miliarde de lei în Porturile Constanța și Galați. Cărbunaru: „va permite și conectarea la rețeaua centrală Rin-Dunăre-Alpi, oportunitate importantă pe care România o va valorifica în acest context”