Partidul Social Democrat (PSD), deși aflat neîntrerupt la guvernare din 2021 și implicat direct în elaborarea tuturor măsurilor fiscale adoptate de Executiv, a început recent să adopte un discurs de opoziție, în contradicție cu rolul său oficial. Această poziționare paradoxală pare să urmărească un dublu scop: pe de o parte, reconectarea cu un electorat nemulțumit, în contextul unei scăderi dramatice în sondaje, iar pe de altă parte, conturarea unor poziții de forță în lupta internă pentru conducerea partidului, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Premierul Ilie Bolojan, somat de parlamentari PSD și AUR să revină asupra măsurilor din Educație: „Înțelegem necesitatea echilibrării bugetului, dar soluțiile adoptate în Educație pot genera efecte negative pe termen lung”
Un moment simbolic al acestei strategii s-a produs imediat după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un prim pachet de măsuri fiscale. În aceeași zi, liderii PSD au început să critice public Guvernul, deși partidul lor face parte din el. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a atacat dur extinderea contribuției la sănătate (CASS), acuzând măsurile de injustiție socială și de incompatibilitate cu programul de guvernare. Critici similare au venit și din partea filialelor județene, cum ar fi PSD Alba, care a respins creșterea TVA și a propus, în schimb, impozitarea progresivă.
Mai mult, vocile din PSD au mers până la a sugera posibilitatea ieșirii de la guvernare. Secretarul general Paul Stănescu a pus în discuție rolul PSD în actuala coaliție și a invocat nevoia unei decizii urgente în interiorul partidului. Sorin Grindeanu a mers și mai departe, afirmând că, dacă propunerile PSD privind al doilea pachet de măsuri nu vor fi acceptate, atunci „acest guvern va pleca acasă”.
„Rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație? Chiar dacă suntem într-un moment dificil pentru noi ca partid, ne mulțumim cu un loc la masă, dar fără cuvânt? (…) Cred că este timpul ca împreună cu toți colegii să decidem în partid ce-i de făcut”, a transmis Secretarul General al PSD, Paul Stănescu, în aceeași zi.
Potrivit politologului Andrei Țăranu, partidul este divizat în trei curente principale: unul conservator, reprezentat de Paul Stănescu și Titus Corlățean, care au fost încă de la început împotriva intrării la guvernare; unul progresist, susținut de figuri ca Victoria Stoiciu sau Florin Manole, care doresc reforme fiscale și sociale autentice; și curentul pragmatic, întruchipat de Sorin Grindeanu, care se agață de guvernare pentru a menține accesul la resurse și susținerea structurilor de partid.
„Curentul lui Paul Stănescu și Titus Corlățean, care au spus că nu trebuiau să intre la guvernare. Au fost de la bun început împotriva intrării le guvernare, tocmai pentru să ei reprezintă curentul conservator din partid. Al doilea curent este cel al progresiștilor, cum este Victoria Stoiciu, chiar și Florin Manole, care nu au vrut să intre al guvernare, dar din alte motive.
Pentru că voiau impozit progresiv, reducerea inechităților sociale și o structură mai degrabă occidentală în ceea ce privește tipul de taxare din România. Și linia lui Sorin Grindeanu. Care stă lipit de guvernare și speră că în acest fel partidul, în structurile sale, va fi mulțumit pentru că va fi aproape de resurse.
Fiecare are propriul său interes la congresul din toamnă. E o criză ideologică pe care o are PSD în acest moment”, a declarat analistul.
Această luptă internă pentru șefia partidului va culmina la congresul programat în toamnă, dar până atunci, partidul pare că încearcă să supraviețuiască unei perioade de tranziție, după plecarea lui Marcel Ciolacu, care a lăsat un gol de conducere. Potrivit lui Țăranu, PSD este în acest moment „orfan” de lider, iar direcția viitoare a partidului este incertă.
Adrian Zăbavă spune că această degradare a influenței în coaliție irită partidul, însă este o consecință directă a înfrângerilor electorale recente.
„PSD nu mai este vioara întâi a guvernării, așa cum a fost în perioada 2020-2024, indiferent dacă au avut sau nu premierul. Lucrul acesta îi nemulțumește, dar sunt conștienți că e consecința rezultatului alegerilor prezidențiale din luna mai”, susține acesta.
Tentativele liderilor PSD de a se delimita de guvernările anterioare sunt privite cu scepticism. Adrian Zăbavă susține că, în lipsa unei schimbări reale la vârful partidului, astfel de gesturi sunt greu de crezut. PSD încearcă să transmită mesajul că nu este de acord cu măsurile nepopulare, dar publicul observă că aceiași lideri au fost la putere și în perioadele în care au fost luate decizii similare sau mai grave. De altfel, partidul nu poate nici să iasă complet de la guvernare, întrucât depinde de puterea executivă pentru a-și menține structura internă.
„PSD-ul de acum încearcă să rămână unit și să aibă un leadership. După plecarea lui Ciolacu, PSD a rămas orfan.În clipa de față nu au un lider, și bătălia aici este. Vorbim despre un partid care are nevoie de lideri. Trebuie să supraviețuiască în interior și apoi să se pregătească pentru viitoarele alegeri”, a mai explicat Andrei Țăranu.
Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, PSD a ajuns pe locul al treilea în intenția de vot, fiind devansat de AUR (40,5%) și PNL (17,3%), cu un scor de doar 13,7%, la mică distanță de USR (13,1%). Este un rezultat îngrijorător pentru un partid care până recent domina scena politică.
Te-ar mai putea interesa și: Sorin Grindeanu trage un semnal de alarmă legat de rămânerea PSD la guvernare: „Vom întreba, dacă această atitudine va continua, dacă drumul nostru este în această coaliţie”