- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Rezultate PISA 2022: România a rămas la aproximativ același nivel ca în 2018

05 Dec, 15:42 • Fundeanu Madalina
PISA 2022: România, același nivel ca în 2018. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor.
Rezultate PISA 2022: România a rămas la aproximativ același nivel ca în 2018

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că una dintre concluziile raportului PISA 2022 este că avem un sistem de educaţie rezilient şi că, prin măsurile luate, au fost limitate efectele pandemiei, conform Agerpres.

PISA 2022: România, același nivel ca în 2018

Ea a precizat că, statistic, rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în 2018, dând exemplu matematica, unde ponderea OECD a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas aproape stabile.

„Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. Asta după doi ani de pandemie, doi ani marcaţi de pauze în procesul educaţional clasic.

Aceasta demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei.

Meritul principal pentru aceasta le revine profesorilor, elevilor şi părinţilor care în acea perioadă au depus toate eforturile necesare pentru ca elevii să-şi continue învăţarea”, a afirmat Ligia Deca, la evenimentul de lansare a rezultatelor studiului PISA 2022.

Ministrul a punctat în cadrul evenimentului că este nevoie să se facă tot posibilul „pentru a creşte procentul elevilor români care obţin performanţe medii şi ridicate la lectură, matematică şi ştiinţe”.

„Am făcut deja primii paşi, prin măsurile prevăzute în noua lege a învăţământului preuniversitar: vom evalua nivelul de alfabetizare funcţională al elevilor, vom forma cadre didactice şi vom pune la dispoziţia elevilor resurse de învăţare relevante pentru îmbunătăţirea competenţelor-cheie.

Prin măsurile integrate prevăzute în legea învăţământului preuniversitar: burse şcolare axate pe susţinerea performanţei şi a consecvenţei în învăţare, indiferent de mediul socio-economic, curriculum centrat pe formarea competenţelor, predare adaptată şi diferenţiată, programul ‘Învăţare remedială’, susţinerea financiară a profesorilor conform rolului lor esenţial, costul standard adecvat specificului şcolilor şi desegregarea sistemului educaţional putem susţine fiecare elev să-şi atingă potenţialul”, a punctat ministrul Educaţiei.

Citește și: Pensii 2024. Klaus Iohannis a semnat decretul! Pensii speciale pentru o anumită categorie de angajați!

PISA 2022
PISA 2022

Ligia Deca a apreciat că sistemul educaţional din România este participativ şi devine mai sigur şi că numărul elevilor afectaţi de bullying a scăzut faţă de 2018. Ministrul a spus că nivelul de alfabetizare funcţională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online corespunzătoare fiecărui nivel de studiu.

„Peste 29.000 de profesori vor fi formaţi în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor şi peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învăţare relevante pentru creşterea nivelului propriu de alfabetizare funcţională.

Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanţată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni”, a mai afirmat Ligia Deca.

Ea a precizat că „toţi copii au dreptul să dobândească competenţele cerute de societatea actuală, pentru că România nu-şi permite să irosească resursă umană şi cetăţeni activi”.

„Reducerea acestui decalaj este o mare provocare pentru ţara noastră, însă reprezintă o prioritate asumată de Ministerul Educaţiei şi de asemenea, prioritate asumată şi de mine ca ministru al Educaţiei”, a spus Deca.

Ministrul a încheiat afirmând că „rezultatele noului cadru legislativ se vor vedea în următoarele ediţii ale studiilor PISA”.

Consilierul prezidenţial Diana Păun a afirmat că şcoala are misiunea de a dezvolta gândirea critică şi abilităţile rapide şi creative ale elevilor, aspecte care sunt testate şi în evaluarea PISA.

„Propunerile din cadrul proiectului ‘România educată’ au fost integrate în noile legi ale învăţământului, contribuind la îmbunătăţirea performanţei elevilor români. Rezultatele obţinute de elevii români în cadrul testărilor PISA oferă o bază solidă pentru elaborarea unor propuneri concrete din partea autorităţilor cu responsabilităţi.

Suntem conştienţi că performanţele elevilor sunt influenţate de o multitudine de factori, de la resurse materiale şi umane, dar şi de contextul temporal. În faţa provocărilor complexe cu care se confruntă societatea contemporană la nivel global, educaţia trebuie să ofere instrumentele esenţiale pentru succesul viitor al adulţilor. (…)

Beneficiind de experienţă, profesionalism şi implicare dovedită, vom analiza cu atenţie împreună rezultatele testelor PISA şi vom lua deciziile optime pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului educaţional. Împreună avem responsabilitatea şi datoria de a sprijini elevii în depăşirea provocărilor unei lumi în schimbare”, a afirmat Diana Păun.

Evaluarea PISA 2022 a avut ca domeniu principal matematica. PISA 2018 a inclus, de asemenea, o evaluare a educaţiei financiare a tinerilor, care a fost opţională pentru ţările/economiile participante.

Rezultatele Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) 2022

Scorul mediu obținut de elevii români în 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate – matematică, lectură sau științe, conform datelor oficiale publicate de edu.ro.

În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică. Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită).

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură. Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului textelor, atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru.

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe. Acești elevi pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă, pe baza datelor furnizate.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care vor duce la ameliorarea acestor rezultate:

  • Standardizarea evaluărilor naționale – Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.
  • Formarea dedicată a cadrelor didactice – Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
  • Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de sprijin al progresului școlar în fiecare clasă.
  • Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice, acestea putând fi realizate de unitățile de învățământ preuniversitar în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale.
  • Primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară cu condiția asumării unei perioade minime de 5 ani școlari, acordată personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate.
  • Creșterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unități de învățământ considerate a fi defavorizate.

Următorul ciclu de testare (2023 – 2025) va fi PISA 2025, întrucât 2025 este anul în care se va derula testarea principală. În acest sens, în luna martie a acestui an, a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor – PISA 2025, potrivit sursei.

Vezi și: Se construiește metrou la Cluj! Proprietarii despăgubiți de Guvern cu 283 milioane lei și 486 de imobile expropriate!

Urmărește Daily Business pe Google News