România este acuzată că exploatează muncitorii străini care acoperă, de fapt, lipsa de forță de muncă. Ce trai duc asiaticii și nepalezi

Muncitorii străini aleg să emigreze în partea de Vest, reușind să acopere o gaură destul de mare a locurilor de muncă din România, a scris kathmandupost.com.

Padam, un străin a venit în România în căutarea unui loc de muncă în Sinaia, în 2019, după ce a plătit unei agenții de recrutare nepaleze 560.000 de rupii, echivalentul a 19.000 de lei.

Citește și: Traiul din România îi face pe muncitorii străini să se stabilească aici. Ce salarii primesc angajații din orient

„Aș putea câștiga până la 5.000 de rupii (circa 180 de lei) într-o zi”, a spus Padam, care de multe ori lucra în ture de câte 12 ore fără să facă nici măcar pauze de toaletă, a informat Hotnews.ro.

În momentul în care pandemia a lovit, în 2020, România, ca multe alte țări au înregistrat o scădere, de pe urma căreia au avut de suferit muncitorii veniți din alte țări. Padam a fost nevoit să trimită acasă pentru familia sa, cel puțin 50.000 de rupii, echivalentul a 1.700 de lei, lunar, astfel a trebuit să-și găsească alt loc de muncă unde venitul era mai mare.

Bărbatul a trecut printr-o perioadă foarte grea, a stat neplătit timp de patru luni, iar fosta compania unde a lucrat încă îi datora 470.000 de rupii, adică aproximativ 16.000 de lei.

Pe lângă Padam, în 2019 și-au făcut apariția alți 4.324 de nepalezi care au trecut prin experiențe similare cu cele ale lui Padam, conform Inspectoratului General pentru Imigrări al României.

România își pune baza pe muncitorii asiatici

După ce circa 19 milioane de locuitori au părăsit țara pentru o viață mai bună, România s-a bazat pe forțele proaspete de muncă ale asiaticilor. Inițial vietnamezi, acum nepalezi și indieni. România caută muncitori asiatici, deoarece nu cer un salariu mare, sunt calificați și au pregătire, a declarat Anne Marie Stavri, care operează agenția de recrutare Jordan River în România, pentru Katmandu Post.

Fără a exista un acord de muncă între Kathmandu și București, lucrătorii migranți care își doresc să aibă de lucru, ajung să fie exploatați, potrivit unei anchete transfrontaliere a Kathmandu Post.

„Sunt reticent deoarece România este o nouă destinație pentru muncitorii nepalezi. Nimeni nu știe care vor fi veniturile și ce fel de muncă vor presta acolo”, a spus Ramesh, care a primit în jur de 200.000 de rupii (7000 de lei) drept comision pentru trimiterea celor doi muncitori în România.

„Am trimis doi muncitori ca operatori de excavatoare, dar li s-a cerut să lucreze ca simpli muncitori în prima lună. Poate că am câștigat mai mulți bani în comparație cu cei pe care îi fac cu nepalezii pe care îi trimit în Golf, dar dacă lucrătorii se întorc acasă, suma [legală] a compensației acordate va fi, de asemenea, mai mare. Cine o va plăti?”, a mai spus Ramesh, un subagent care a refuzat să-și dea numele real.

Bogdan Hossu, președintele sindicatului Cartel-Alfa, un sindicat foarte activ, este de părere că exploatarea muncitorilor din România este un exemplu de „dumping social”.

„În 2011, am avut o nouă legislație care a dereglementat complet piața muncii. În esență, interzice contractele colective interprofesionale și sectoriale. Acest lucru deschide ușa pentru tot felul de abuzuri. Chiar înainte de acest val de muncitori asiatici, românii erau sclavi moderni.”, a spus Hossu.

Alte articole: Firmele nu mai vor să lucreze cu români. Numărul companiilor care apelează la muncitori străini s-a dublat