Românii mai au încredere în Biserică și Armată și desconsideră Guvernul și Președinția! Vezi aici topul încrederii în țara noastră

Potrivit sondajului publicat recent 66,3% dintre români au încredere multă sau foarte multă în Biserică, 61,4% în Armată, 60,2% au încredere în Academia Română, 48,3% în Poliţie, iar 43,3% au încredere în Primăria din localitatea unde locuiesc.

Biserica și Armata, instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor

La polul opus, românii au cea mai puțină încredere în:

• Partidele politice – 55,4% încredere foarte puțină, 33,7% încredere puțină
• Parlament – 52,1% încredere foarte puțină, 33,7% încredere puțină
• Guvern – 46,9% încredere foarte puțină, 32,2% încredere puțină
• Preşedinţia – 48,9% încredere foarte puțină, 33,7% încredere puțină.

„Rezultatul măsurătorii noastre nu este foarte diferit de cel de anul trecut – chestiunea asta este foarte bună, pentru că vorbim despre un fenomen care are o anumită stabilitate în timp, nu e un fenomen care se schimbă în funcţie de ce vedem la televizor, în funcţie de ce se întâmplă în fiecare lună etc. Începem să identificăm nişte structuri atitudinale cu o anumită stabilitate”,a declarat Darie Cristea, cercetător la ISPRI, prodecan al facultăţii de sociologie a Universităţii din Bucureşti, citat de Știrile ProTV.

Citește și: Fondul Proprietatea a vândut în câteva ore întregul pachet de 3% deținut la Petrom. Valoarea tranzacției, 764 mil. lei, cu o reducere de 7%

Relaţiile dintre diversele religii şi confesiuni din ţara noastră sunt privite de români ca fiind bune (63,4%) sau foarte bune (15,1%).

„Este un pachet de indicatori care măsoară diferite aspecte ale religiozităţii – am încercat măsurarea religiozităţii cu 4-5 indicatori pentru a obţine o imagine mult mai bună şi mai particulară a acestui fenomen – 54% din publicul din România se consideră ‘sigur da’ o personă religioasă, iar 28% ‘mai degrabă da’, deci avem o mărturisire a religiozităţii la practic 82% din publicul din România”,a mai spus Darie Cristea.

Cercetătorul a precizat că se observă o diferenţă între cei care se consideră persoane religioase şi cei care spun că, de exemplu, cred în Dumnezeu, deoarece sunt mai mulţi cei care cred în Dumnezeu decât cei care se consideră persoane religioase.