Românii vor beneficia de pensia de serviciu de 80% din salariu. Cine poate intra în posesia banilor și ce trebuie să facă

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul privind personalul Curții Constituțional, stabilind și cine va beneficia de pensia de serviciu de 80% din salariu, adăugându-se și sporuri, a anunțat ziare.com.

Vezi și: Tăierea pensiilor speciale?! Kelemen Hunor, declarații de ultimă oră „Trebuie analizată şi, sigur, dacă această propunere este fezabilă, se poate discuta, nu neg acest lucru”

Românii vor beneficia de pensia de serviciu de 80% din salariu

Persoanele care vor primi pensia de serviciu de 80% vor fi magistrații-asistenți care vor primi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea categoriilor de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii Constituţionale, condiţiile specifice de ocupare a funcţiilor, de evaluare a activităţii şi de promovare în funcţii, drepturile, interdicţiile, incompatibilităţile şi îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum şi răspunderea juridică a personalului.

Personalul Curţii Constituţionale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor şi procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către CCR, în calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, a atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de lege, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii judecătorilor şi a plenului Curţii.

Potrivit celor adoptate, în cadrul Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:

a) magistraţi-asistenţi;

b) personal auxiliar de specialitate;

c) personal încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale, în condiţiile legii.

Personalul este angajat în urma unui concurs și beneficiază de stabilitate în funcție.

„Funcţiile de secretar general şi de prim magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent şef sunt funcţii de conducere. Funcţiile de conducere de la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale ocupate de magistraţii asistenţi sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei de magistrat-asistent şef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director general. Funcţiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director. Alte funcţii de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice şi nomenclatorului de funcţii aprobate”, mai prevede actul normativ.

Magistraţii asistenţi vor fi obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora, precum şi o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii.

Magistraţii-asistenţi care aveau vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 vor fi obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii.

Magistraţilor asistenţi le este interzis:

a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;

c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;

d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

„Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în activitate juridică, din care cel puţin 10 ani desfăşurată în cadrul Curţii Constituţionale, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi”, mai prevede proiectul adoptat.

Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă. Decizia privind stabilirea pensiei de serviciu se depune şi se înregistrează în termen de 15 zile de la comunicare, la Cabinetul preşedintelui Curţii Constituţionale care, după verificarea de către compartimentul resurse umane a îndeplinirii condiţiilor de vechime şi vârstă, dispune prin ordin eliberarea din funcţie a magistratului-asistent ca urmare a pensionării. Plata pensiei se face de la data prevăzută în ordinul preşedintelui Curţii Constituţionale ca fiind cea a eliberării din funcţie.

Alte articole: Vești uriașe pentru toți pensionarii! Ciucă: „Am reușit să creștem în mod direct și sustenabil pensiile”