Rusia a cerut, iar România a zis NU! Cum justifică autoritățile române decizia de a nu-l extrăda pe ucraineanul acuzat de „propagandă a terorismului”

Aceste acuzații sunt folosite adesea de către autoritățile din această țară pentru a-i reduce la tăcere pe cei care critică războiul din Ucraina sau regimul politic. Pedeapsa este cu până la 5 ani în spatele gratiilor.

O postare despre atentatul terorist de la Moscova din 2002

În 26 martie 2024, o instanță din Ekaterinburg. a emis un mandat de arestare pe numele cetățeanului Nikita Yeskov, care a fost dat în urmărire internațională prin Interpol. Bărbatul a fost identificat, în aprilie 2025, în România, unde se afla în scop turistic. Interpol Moscova a solicitat arestarea și predarea acestuia către autoritățile din Rusia.

La 27 aprilie 2025, Curtea de Apel Cluj a respins solicitarea de arestare preventivă, decizia rămânând necontestată. Ulterior, pe 27 mai 2025, Parchetul General al Rusiei a înaintat autorităților române cererea de extrădare.

Acuzația are la bază o postare din online privind un atac terorist care a avut loc în 23.10.2002 la Moscova, la teatrul Dubrovka, unde 118 de oameni și-au pierdut viețile. Autoritățile au mai precizat că bărbatul vizat a părăsit teritoriul Rusiei în 5 noiembrie 2021.

Rușii au promis că nu va fi torturat

Neavând vreo interdicție, Nikita Yeskov a plecat din România, în Polonia, la Varșovia, țară unde are permis de ședere. În aceste condiții, instanța din Cluj-Napoca a emis două ordine europene de anchetă pentru ca persoana solicitată de Rusia să poată fi audiată prin videoconferință.

Pe durata șederii sale în România, bărbatul a declarat că se opune extrădării în Rusia, susținând că nu a comis fapta de care este acuzat și că, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, nu ar beneficia de un proces echitabil. Totodată, a susținut că cererea autorităților ruse are un caracter politic.

„Autoritățile ruse au inclus, în cuprinsul cererii de extrădare, garanția că numitului Yeskov (Eskov) Nikita îi vor fi oferite toate posibilitățile pentru apărare, precum și garanția că nu va fi supus torturii, tratamentelor ori pedepselor crude, inumane sau degradante. S-a precizat, de asemenea, că cererea de extrădare nu are drept scop persecutarea din motive politice, în legătură cu apartenența rasială, religia practicată, naționalitatea sau opiniile politice.

Totodată, Parchetul General al Federației Ruse a inclus garanția prevăzută de art. 14 din Convenția europeană de extrădare, respectiv respectarea principiului specialității, precum și garanția că după încetarea urmăririi penale sau a judecății, iar în cazul pronunțării unei sentințe de condamnare, după executarea pedepsei sau eliberarea sa, sus numitul va putea părăsi teritoriul Federației Ruse”, se precizează în dosar, conform Libertatea.

Citește și: America spune „Fără regi”: Milioane de oameni au ieșit în stradă împotriva politicilor lui Donald Trump

Autoritățile române au refuzat asigurările rușilor

Nemaifiind parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din septembrie 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile judiciare au bazat cererea pe Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, adoptat de Organizația Națiunilor Unite.

Autoritățile române au refuzat asigurările rușilor. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii de extrădare, în condițiile în care ceea ce i se impută cetățeanului ucrainean „este un fel de delict de opinie”. Magistratul de la Curtea de Apel Cluj a susținut că „există rațiuni serioase de a se crede că predarea persoanei extrădabile către Federația Rusă este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă”.

„Există incertitudinea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în statul solicitant, având în vedere contextul acţiunilor militare exercitate în prezent de Federaţia Ruse împotriva Ucrainei, precum și faptul că persoana a cărei extrădare se cere are cetăţenia ucraineană.

De altfel, odată cu încetarea calităţii de membru în Consiliul Europei, este de aşteptat ca Federaţia Rusă să nu mai respecte exigenţele condiţiilor de detenţie impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel că prezenta instanţă are îndoieli serioase privind garanţiile acordate de Federaţia Rusă că persoana extrădabilă nu va fi supusă unor condiţii de detenţie inumane sau că va fi protejată de tratamente inumane ori degradante”, se mai precizează în documentul consultat de Libertatea.

Pe 15 octombrie 2025, Curtea de Apel Cluj a decis să respingă cererea de extrădare înaintată de Procuratura Generală a Federației Ruse:

„Respinge cererea de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cu privire la persoana extrădabilă, în vederea cercetării pentru săvârşirea infracțiunii de justificare publică a terorismului sau propagandă a terorismului folosind informaţii sau reţele de telecomunicaţii, inclusiv internet, prev. de sec. 2 art. 205.2 din Codul penal rusesc”.

Hotărârea poate fi contestată, însă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat deja împotriva admiterii cererii de extrădare.

Citește și: Listarea Cris-Tim: 85% din acțiunile pentru retail, subscrise în doar două zile