Se schimbă data Paștelui? Reacția BOR

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi au cerut, în urmă cu puțin timp, ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu cel al catolicilor. Nu a durat mult și BOR a reacționat în fața acestei solicitări, așa cum relatează digifm.ro.

Ce se întâmplă cu data Paștelui

Teodor Baconschi și Adrian Papahagi, amândoi apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut ca Paștele să fie sărbătorit în același timp atât pentru ortodocși, cât și pentru catolici. IPS Teodosie s-a opus în fața propunerii.

„Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat. Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia).

Cu toate astea, mergem cu rușii – și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, a scris Baconshi pe Facebook.

Vezi și: Se anunță scumpiri ale preparatului care nu lipsește de pe masa de Paște! Cât va ajunge să coste cozonacul

Cât câștigă un consilier la Hornbach Veniturile sale sunt neașteptat de mari în 2024

Ce salariu are un consilier de la Hornbach. Rivalii Dedeman fac angajări și oferă primă de Paște de 1.200 de lei.

Otrava de pe grătarul tău! Ce conțin, de fapt, micii. Sigur NU vei mai mânca renumiții mititei

Ce conțin, de fapt, micii din România!? Rezultate șocante după analizele de laborator.

„După Paști, voi iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian (de care oricum ține seama Crăciunul) astfel încât să sărbătorim Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice.

Acest decalaj de calendar e foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident, dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu. N-au decât să ne urmeze exemplul și grecii, bulgarii și ceilalți, dacă vor comuniune”, este mesajul lui Papahagi.

BOR a reacționat în fața acestei propuneri. Pentru soluționarea problemei, care este de natură dogmatică, este necesară întreprinderea unei consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox. Purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu afirmă că ideea de a sărbători Paștele în același timp pentru toți rămâne un ideal dezirabil.

„Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare”, spune Bănescu.

Discuțiile din această direcție s-au purtat frecvent de-a lungul timpului, mai ales pe parcursul secolului trecut. BOR a adoptat calendarul corectat încă din 1924, de la data de 1 octombrie. Cu toate acestea, este bine de menționat că nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o, precum Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, precum și cea a Georgiei și din Macedonia.

Rațiunea prin care BOR a decis să adopte calendarul corectat și să sărbătorească în continuare Paștele împreună cu celelalte Biserici a fost și încă este păstrarea unității ortodoxe în jurul Învierii Domnului, celei mai importante sărbători creștine. Criteriile pentru calcularea datei Paștelui sunt următoarele:

• Paștele se celebrează mereu duminica;
• Duminica în care se sărbătorește este imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară (20 martie);
• Paștele creștin este celebrat în duminica următoare, atunci când 14 Nisan sau prima lună plină de după echinocțiul de primăvară cade duminica. Totodată, nu se sărbătorește odată cu Paștele iudaic, dar nici înainte.

Te-ar putea interesa și: Târgul de Paște al Capitalei vine cu prețuri surprinzătoare. Cât trebuie să le achite comercianților românii care vor un kilogram de cârnați sau un burger