Sebastian Burduja aruncă responsabilitatea implementării legii „România fără dosar” pe cetăţeni: „Această lege nu va funcţiona decât dacă fiecare român îşi va cere drepturile”

Legea „România fără dosar” este o iniţiativă cu care liberalii se mândresc în spaţiul public, dar Sebastian Burduja, fostul ministru al Digitalizării, pare că acum, mutat la ministerul Energiei, aruncă responsabilitatea implementării legii în „curtea” românilor, declarând că este de datoria fiecărui cetăţean să îşi ceară drepturile, deci să refuze depunerea de documente tipărite.

Totuşi, mai multe mărturii „din teren” arată că funcţionarii nu acceptă uşor să-şi modifice modul de lucru, iar ministrul nu spune clar cum ar trebui să procedeze românii atunci când întâmpină astfel de probleme.

„Este o zi importantă pe care am aşteptat-o timp de şase luni, pentru că legea a fost promulgată în 4 ianuarie 2023, şi s-a potrivit să se numeroteze cu 9, legea 9/2023, este şi o lege nouă pentru toţi românii şi o lege care are ca ax central libertatea, valoarea fundamentală a PNL. Când discutăm despre lupta împotriva birocraţiei, discutăm despre lupta pentru libertate. Când discutăm despre lupta împotriva funcţionarului care te primea la ghişeu şi când ajungeai, în sfârşit, bucuros cu dosarul cu şină, proabil, te trimitea după copie după buletin, în general la xeroxuri din incinta instituţiei, unde câţiva antreprenori creativi te jupuiau de câţiva lei pentru copii xerox sau unui act emis tot de statul român”, a explicat Sebastian Burduja, miercuri într-o conferinţă de presă.

El a mai spus că „legea a plecat de la un cetăţean şi vreau să îi mulţumesc pe această cale”.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu le închide ușa în nas celor de la AUR: ”Au un comportament semisălbatic. Exclus să facem alianță cu ei”

„A venit în audienţă la mine. Exista legea Tuţă care practic a instituit interdicţia solicitării de copii după acte emise de statul român la nivel central – ministere, agenţii, autorităţi. Omul acesta se confruntase cu o situaţie la nivel local unde chiar asta s-a întâmplat şi probabil că milioanelor de români în lupta cu birocraţia, de fapt în lupta pentru a îşi rezolva diverse probleme punctuale. Ajuns la ghişeu, după o coadă de o oră, acolo un funcţionar amabil i-a cerut o copie după buletin şi a fost trimis la xeroxul după colţ, a luat coada de la capăt. Apoi ne-am apucat de treabă şi vreau să îi mulţumesc consilierului meu Andrei Popa care a redactat textul iniţial al propunerii legislative şi co-iniţiatorilor George Tuţă, Diana Morar, Gabriela Horga, precum şi celorlalţi parlamentari care au susţinut acest proiect legislativ”, a completat Burduja.

Fostul ministru al Cercetării şi Digitalizării a mai spus că unul dintre cele mai importante lucruri la această lege este interzicerea dosarului cu şină.

„El a vizat iniţial interzicerea copiilor după acte emise la nivel naţional, la nivel local, judeţean, primării, consilii judeţene, dar şi de alte instituţii care fac practic un serviciu public. De exemplu, universităţile sau companiile de utilităţi apă, canal, energie, etc. Deci începând cu ziua de ieri nu se mai pot solicita copii după acte la niciuna dintre aceste instituţii – nivel naţional, central şi alte instituţii. De asemenea, în procesul legislativ, domnul Tuţă şi doamna Simona Bucur Oprescu de la PSD, au depus un amendament foarte apreciat care a interzis explicit prin lege dosarul cu şină şi forma finală a legii include bineînţeles acest amendament care interzice dosarul cu şină şi cred că orice alte produse de papetărie care sunt solicitate cetăţenilor”, a mai declarat liberalul.

Acesta a precizat că, prin site-ul Romaniafaradosar.ro, cetăţenii îşi pot cere drepturile.

Citeşte şi: Legea pensiilor speciale a trecut de Senat! Actul normativ urmează să fie votat de Camera Deputaților care este for decizional

„Ce e mai important de reţinut este că această lege nu va funcţiona decât dacă fiecare român îşi va cere drepturile, pentru că legea nu are sancţiuni pecuniare pentru cei care o încalcă, dar legea este lege şi prin intermediul acestei platforme romaniafaradosar.ro ajută cetăţenii să îşi ceară acest drept. Funcţionarii care încalcă legea comit un abuz. Ei pot fi cercetaţi disciplinar şi trebuie să fie cercetaţi disciplinar, iar abuzul săvârşit cu intenţie se pedepseşte şi într-un alt registru la care sper să nu ajungă nimeni, Registrul faptelor penale. Deci nu este o lege care nu se poate implementa. Ea se va implementa cu mare succes, cu această condiţie ca fiecare român care este pus în situaţia de a îi fi încălcate drepturile şi le cere. Sesizează instituţiile abilitate şi are obligaţia să urmărească faptul că acel funcţionar este sancţionat”, a mai explicat Burduja.

Acesta a amintit de alte două realizări din timpul mandatului său şi anume posibilitatea obţinerii online a cazierului judiciar şi aplicaţia RoeID prin care nu mai este necesar ca cetăţenii să facă un drum la ghişeu pentru a obţine utilizator şi parolă ca să beneficieze apoi de anumite servicii pe internet.

„Pentru simplificarea vieţilor noastre sunt şi alţi paşi pe care noi i-am făcut la Ministerul Digitalizării şi sunt convins că domnul Ivan îi va continua. Aş menţiona doar cazierul judiciar on-line care a fost şi este un mare succes şi faptul că sunt peste 100.000 de români cu siguranţă astăzi, cred că 150.000 de români care şi-au eliberat cazierul judiciar on-line spune ceva, spune că era nevoie de asta pentru cetăţeni şi că este un serviciu public la mare cerere. De asemenea, aplicaţia RoeID pe care vă rog să o promovaţi în continuare pentru că ea rezolvă acel drum la ghişeu în care un funcţionar ne elibera utilizator şi parola pentru ca ulterior să putem accesa anumite servicii on-line. Acel drum nu mai este necesar în momentul acesta, pentru că avem identitate digitală. Durează foarte puţin, e o procedură de înregistrare simplă şi orice român ar trebui să o parcurgă şi să beneficieze de serviciile ghiseul.ro. Am mai rezolvat o problemă prin această aplicaţie şi anume milioane de români care nu au cont bancar în România pot să acceseze platforma ghiseul.ro în premieră. Până acum, nu se putea, tocmai pentru că funcţionarul bancar era folosit ca o modalitate de autentificare, de verificare a identităţii celor care voiau să acceseze platforma ghiseul.ro”, a conchis Sebastian Burduja.

Citeşte şi: Comisia Europeană a aprobat plata celei de-a doua tranșe de bani din PNRR pentru România