Șoc pe piața alimentară! UE a aprobat făina de greiere. Cele mai iubite feluri de mâncare se vor baza pe acest produs

Uniunea Europeană a autorizat oficial intrarea pe piață a unui produs vietnamez care a produs multă vâlvă la nivel internațional. Este vorba despre pulburea parțial degresată a greierelui de casă, cu denumirea științifică de Acheta domesticus sau, pe scurt făina pe bază de greiere. Aceasta va putea fi, de acum încolo, găsită în extrem de multe produse de pe piață, cum ar fi în pâine, chifle, biscuiți și grisine, dar și în mult adorata pizza sau în prăjiturile adorate de cei mici si cei mari.

Citește și: Finanțare record de la AFIR! Cum pot obține românii 100.000 de euro pentru o singură fermă

Lista alimentelor care vor putea conține făină de greiere nu se limitează la cele menționate până acum. Nu va fi de mirare dacă pe piață vor fi găsite sosuri, produse prelucrate din cartofi, preparate pe bază de plante leguminoase și legume, pizza și produse pe bază de paste făinoase, zer praf, înlocuitori de carne, supe și supe concentrate sau praf de supe, gustări pe bază de făină de porumb, băuturi asemănătoare berii, produse de cofetărie din ciocolată, fructe nucifere și semințe oleaginoase, gustări, altele decât chipsuri, precum și preparate din carne.

UE impune o serie de reguli în ceea ce privește eticheta produselor care vor conține făină de greiere, producătorii fiind obligați să menționeze pe aceasta faptul că produsul conține „Pulbere parțial degresată de Acheta domesticus (greier de casă)”. Totuși, în România, consumatorii ar putea fi „păcăliți”, în măsura în care majoritatea produselor de panificație din magazine, nu sunt ambalate sau etichetate, iar aluatul este, de cele mai multe ori, unul congelat care provine din import. Așadar, românii nu vor știi aproape niciodată ceea ce consumă.

Pericolul la care ne expune făina de greiere

Producătorii vietnamezi susțin că pulberea parțial degresată obținută din Acheta domesticus (greier de casă) sub formă integrală presupune o serie de etape care implică o perioadă de repaus alimentar de 24 de ore a insectelor, pentru a le permite să evacueze conținutul tubului digestiv. După ce s-au asigurat că insectele au defecat, producătorii sacrifică insectele prin congelare, urmând apoi spălarea, prelucrarea termică, uscarea, extragerea uleiului (extrudare mecanică) și măcinarea.

Alte articole: Prețurile cerealelor rămân sub presiune! Grâul și porumbul ajung la sume îngrijorătoare