STUDIU Bursele sociale și de merit domină sistemul. 7 din 10 elevi au primit sprijin financiar în ultimii doi ani

Ministerul Educației a publicat rezultatele unui amplu studiu privind efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație și a performanței acestora. Studiul, desfășurat de Institutul de Științe ale Educației între septembrie 2024 și aprilie 2025, a avut ca scop evaluarea percepțiilor elevilor, părinților și cadrelor didactice asupra sistemului de burse și a modificărilor metodologice aduse în anul școlar 2024-2025, scrie digi24.ro.

Cercetarea a inclus o analiză a legislației relevante și un sondaj online aplicat în 510 unități de învățământ reprezentative. Au fost colectate peste 27.000 de răspunsuri, inclusiv de la 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți/învățători și 350 de directori.

Te-ar mai putea interesa și: „Nu ne vindeți viitorul”! Elevii și studenții au ieșit în stradă împotriva tăierii burselor

STUDIU Bursele sociale și de merit domină sistemul. 7 din 10 elevi au primit sprijin financiar în ultimii doi ani

În anul școlar 2023-2024, au fost acordate aproximativ 1,37 milioane de burse. În ianuarie 2025, numărul burselor a depășit 1,4 milioane, la o populație școlară de circa 2,26 milioane de elevi. Bursele sociale și de merit au reprezentat peste 95% din total, evidențiind două direcții clare: sprijin pentru elevii vulnerabili (52% din buget) și încurajarea performanței (48%).

Bursa socială: a avut cei mai mulți beneficiari – 840.820 de elevi (60% din total), fiind predominantă în mediul rural și corelată cu educația scăzută a părinților.

Bursa de merit: a fost cea mai finanțată categorie, acordată unui număr mai mare de elevi din mediul urban și din familii fără vulnerabilități.

Bursa de reziliență: acordată pentru rezultate bune în condiții dificile, a beneficiat 170.318 elevi (12%).

Bursele tehnologice și cele de excelență olimpică: au acoperit segmente restrânse, dar relevante. Bursa pentru mame minore a avut 960 beneficiare.

Elevii din familii vulnerabile au accesat mai rar bursa de merit comparativ cu cei din medii mai favorizate (35% vs. 93%). Părinții cu educație superioară au raportat o incidență mai mare a burselor de merit pentru copiii lor.

Bursa de reziliență a fost percepută drept un sprijin pentru elevii cu medii peste 8,50, dar a fost acordată și unor elevi din învățământul profesional cu medii între 7-7,99.

Suspendarea burselor s-a produs preponderent din cauza absenteismului (94% dintre cazuri), urmat de corigențe, repetarea anului sau abateri disciplinare.

Cheltuirea banilor: Elevii din mediul rural au folosit banii pentru rechizite, haine și alimente, iar cei din urban pentru pregătire suplimentară, articole de îngrijire și divertisment.

În mediul rural, bursele au avut un impact mai pronunțat asupra participării școlare și reducerii absenteismului, în timp ce în urban s-a observat o influență mai mare asupra motivației și rezultatelor academice.

99,7% dintre elevi au declarat că bursa a avut un efect pozitiv. 66% și-au perceput îmbunătățirea performanțelor școlare. Profesorii și directorii (75-80%) susțin că bursele au contribuit la reducerea absenteismului și la creșterea motivației pentru învățare.

Totuși, unii profesori au raportat o creștere a presiunii și stresului în rândul elevilor, precum și comportamente coercitive din partea părinților pentru obținerea burselor.

Peste 70% dintre elevi, părinți, diriginți și directori consideră corect criteriul de acordare a burselor de merit și de reziliență pentru primii 30% dintre elevi.

Există un segment semnificativ (până la 22% dintre părinți și 21% dintre profesori) care critică acest prag, considerându-l fie prea permisiv (în cazul bursei de reziliență), fie inechitabil.

Criticile sunt mai frecvente în mediul urban și printre cadrele didactice cu experiență de peste 20 de ani. În școlile profesionale, pragul este mai bine acceptat, în special datorită caracterului de sprijin social al acestor burse.

Studiul formulează mai multe sugestii pentru îmbunătățirea sistemului bursier:

• Clarificarea rolului bursei de reziliență – ca instrument de sprijin social sau de încurajare a performanței.
• Simplificarea procedurilor administrative și digitalizarea completă a procesului (platforme online pentru depunerea dosarelor).
• Îmbunătățirea comunicării între școli, părinți și autorități, precum și asigurarea de resurse umane specializate pentru gestionarea burselor.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan îi umilește pe elevi și pe studenți: „Plătim 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor”