Studiu la nivel global. 50% dintre angajați nu vor să meargă mai mult de o zi pe săptămână la birou. Mai bine de trei sferturi dintre angajatori susțin că utlizează sau plănuiesc să utilizeze inteligența artificială

Potrivit unui studiu publicat de o companie de consultanță, salarizarea rămâne principala preocupare pentru 35% dintre angajați, în timp ce jumătate dintre salariați nu vor să meargă mai mult de o zi pe săptămână la birou, informează Agerpres.

Chiar dacă atragerea și păstrarea talentelor sunt preocupări majore pentru angajaorii de pe întregul glob, mai mult de o treime (35%) dintre angajați sunt susceptibili să renunțe la locul de muncă în următoarele 12 luni. În acest context, Generația Z (38%) și Milenialii (37%) sunt cei mai predispuși să plece, potrivit EY 2023 Work Reimagined Survey.

Citește și: Rezumatul pieței muncii în vara 2023. Din ce în ce mai mulţi tineri caută locuri de muncă de la distanţă, angajatorii în continuare se opun trendului

Sondajul arată o neconcordanță între așteptările și motivațiile angajaților și cele ale angajatorilor, majoritatea angajatorilor fiind de părere că încetinirea creșterii economice reduce probabilitatea ca angajații să demisioneze. Mai puțin de jumătate (47%) dintre angajați sunt de acord, iar 22% nu sunt de acord, ceea ce îi face pe angajatori să riște să subestimeze fluiditatea cintinuă a pieței muncii.

La fel ca și anul trecut, anul acesta salariul a rămas principala preocupare a angajaților. Totuși, remunerația s-a clasat pe locul al treilea în topul preocupărilor angajatorilor, care se concentrează mai mult pe atragerea de noi talente (37%) și pe păstrarea talentelor (34%).

84% dintre angajatori consideră că oferirea de flexibilitate va avea un impact pozitiv asupra capacității lor de a recruta talente, însă doar 63% dintre lucrători sunt de acord cu acest lucru.

În ceea ce privește flexibilitatea programului de lucru și întoarcerea la birou, 47% dintre angajatori preferă ca personalul lor să fie la birou două-trei zile pe săptămână, iar 50% dintre lucrători au declarat că sunt dispuși să vină la birou cel mult o zi pe săptămână.

„Cu toate acestea, angajaţii sunt atraşi de activităţile de la birou care sunt centrate pe menţinerea legăturii sociale (36%), colaborarea cu colegii (30%) şi construirea şi menţinerea relaţiilor (29%). Deşi angajaţii nu vizitează mai frecvent birourile din imobilele de clasă A, care beneficiază de cele mai bune facilităţi şi locaţii, sondajul constată că investiţia în imobile de înaltă calitate este corelată pozitiv cu o serie de rezultate cheie ale forţei de muncă, inclusiv cultura, productivitatea şi retenţia.

Există un decalaj clar între optimismul angajatorilor şi cel al angajaţilor în ceea ce priveşte alinierea conducerii cu privire la noile modalităţi de lucru. În timp ce 73% dintre angajatori sunt de acord că managerii şi conducerea sunt aliniaţi în ceea în privinţa noilor modalităţi de lucru (de exemplu, programul de lucru, timpul liber, munca la distanţă şi munca hibridă), doar 55% dintre angajaţi sunt de acord”, se arată în raportul EY.

Citește și:  Beneficiile extra-salariale oferite de angajatori. Angajații lucrează mai puțin vinerea și primesc liber de ziua de naștere

Angajații care raportează niveluri ridicate de încredere, autonomie și grijă din partea conducerii au de 2,3 ori mai multe șanse de a fi de acord cu faptul că firma lor a gestionat cu succes presiunile externe în ultimii doi ani, respectiv cu 40% mai puțin intenții de a demisiona.

Angajatorii i-ar putea înclocui pe angajați cu GenAI

În ceea ce privește inteigența artificială generativă (GenAI), 48% din totalul respondenților din rândul angajaților anticipează că această tehnologie va îmbunătăți flexibilitatea, în timp ce 84% dintre angajatori au afirmat că utilizează în prezent sau plănuiesc să utilizeze GenAI în următoarele 12 luni. Doar 18% dintre companii și-au declarat intenția de a oferi cursuri de formare ăentru dezvoltarea de competențe în GenAI.

Studiul EY a fost realizat în perioada mai – iulie 2023 şi a colectat răspunsuri de la 18.625 de respondenţi, dintre care 17.050 de angajaţi şi 1.575 de angajatori, din 22 de ţări şi 25 de sectoare industriale.