Sumele colosale de bani cheltuite de români pentru masa de Paște! 77% din aceștia nu au economisit pentru a face cumpărăturile de sărbători

49% dintre participaţii la un studiu realizat de EY au în plan să cheltuiască pentru masa de Paşte sume cuprinse între 400 de lei şi 1.000 de lei, iar 77% dintre respondenții la sondaj au mărturisit că nu au economisit pentru a face cumpărăturile de sărbători, conform unui comunicat al companiei de consultanţă, citat de Wall-Street.ro.

Cât de mult cheltuie românii de Paște

În ceea ce privește cheltuielile, care vin însoțite şi de o perioadă de vacanţă, studiul EY a analizat răspunsurile privind sumele alocate pentru cadouri, pentru masa de Paşte, dar şi pentru posibilele vacanţe. La întrebarea legată de aşteptarea unor eventuale reduceri, puţin peste jumătate au răspuns pozitiv (51%), iar restul nu prezintă interes pentru asemenea campanii pentru a cumpăra cadouri.

Cât despre sursa de achiziţii preferată, cei mai mulți optează pentru cumpărături într-o combinaţie de magazine online şi fizic (41%). În comparaţia între cele două canale în campanii de reduceri, aproape o treime din total au bifat varianta „în principal online” (29%), depăşindu-i categoric pe cei care au indicat variantele singulare: doar magazine online – 3% sau doar magazine fizice – 2%.

Angrourile sunt salvarea românilor în 2024. Motivul pentru care oamenii iau această decizie

Din cauza scumpirilor în lanț, tot mai mulţi români caută reduceri şi se îndreaptă spre angrouri. Oamenii aleg angrourile deoarece preţurile sunt cât de cât…

Când este Noaptea Muzeelor în 2024. Cel mai mare eveniment cultural din România a ajuns la ediția XX

Noaptea Muzeelor, aflată la ediția cu numărul 20, se va desfăşura în România pe tot parcursul zilei de 18 mai, până târziu în noapte, şi…

Respondenţii acestui studiu au indicat, în proporţie de 77%, şi faptul că nu au economisit niciun ban pentru a face achiziţiile necesare de Paşte. Acest răspuns ar putea fi corelat cu tipul de venituri încasate de participanți, care s-au situat, în marea majoritate, în segmentul de venituri peste medie, mari şi foarte mari.

Cheltuielile pentru masa de Paşte le depășesc cu mult pe cele pentru cadouri, ținând cont că aproape jumătate dintre respondenţi au spus că vor cheltui de la 400 până la 1.000 de lei (49%), iar procentul imediat următor, cu 25%, este cel al persoanelor care vor cheltui între 1.000 şi 1.500 lei şi peste acest prag.

„Concluzia din răspunsurile primite este că românii nu vor face rabat nici în acest an, în pregătirea mesei de Paşte, prilej de reunire a familiilor, prin urmare bugetele alocate sunt semnificative pentru circa trei sferturi dintre cei intervievaţi”, a spus Georgiana Iancu, partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum EY România.

Citește și: Cât a ajuns să coste carnea de miel cu puțin timp înainte de Paște. Românii se tem că nu vor avea bani pentru cumpărături

Întrebați cum apreciază valoarea cumpărăturilor de Paşte de anul acesta, faţă de anul anterior, în contextul inflaţiei actuale, o treime dintre respondenţi au spus că aceasta va fi mai mare cu aproximativ 30%. Evaluarea consumatorilor a avut la bază tendinţa observată deja în acest an, de creştere a preţurilor, chiar dacă inflaţia comunicată oficial se situează cu mult sub acest procent. La polul opus celor menţionaţi sunt cei care au spus că vor cheltui sume mai mici de 400 lei (27%).

„Este evident că inflaţia a erodat puterea de cumpărare, mai ales în rândurile celor care au avut venituri constante, astfel că aproape o treime dintre respondenţi au indicat că vor cheltui la fel sau mai puţin ca anul trecut. Cât îi priveşte pe cei 25% din respondenţi care au spus că vor cheltui mai mult, este de aşteptat ca aceştia sa se regăsească în categoria celor cu venituri peste medie şi mari, care, de regulă, nu resimte la fel de acut majorările de preţuri ale produselor de bază”, a completat Georgiana Iancu.

La întrebarea legată de achiziţia biletelor de avion sau a unor pachete de vacanţă de 1 mai sau de Paşte, majoritatea copleșitoare a celor intervievaţi a răspuns negativ (87%).

Partea a doua a sondajului EY s-a conxentrat pe aspecte calitative şi a vizat criterii de achiziţii, atât în contextul economic general, cât şi în legătură cu situaţia personală – materială şi financiară. Așadar, la întrebarea cu răspunsuri multiple privind importanţa unor criterii specifice de achiziţie, respondenţii au fost rugaţi să le clasifice pe o scară de la 1 la 5 (1 = complet neimportant, 5 = foarte important). Majoritatea (93%) au indicat calitatea ca fiind cea mai importantă, urmaţi de cei pentru care preţul contează (80%), provenienţa produselor (63%) şi proximitatea (53%). Au urmat criterii precum varianta livrării la domiciliu, sustenabilitatea şi rezonanţa cu brandul.

Legat de impactul financiar al contextului actual (criză geopolitică, economică, creşterea inflaţiei) asupra situaţiei personale, cei mai mulţi respondenţi nu au indicat o scădere a veniturilor, pierderi financiare sau adăugarea altor locuri de muncă prin care să suplimenteze veniturile. Totodată, 62% dintre respondenţi au spus că acum încearcă să economisească mai mult decât în trecut, iar mai mult de jumătate (60%) spun că au reuşit să-şi atingă obiectivele financiare.

„Vedem din răspunsurile primite o tendinţă evidentă de economisire, ceea ce poate părea paradoxal în vremuri economice destul de dificile. Faptul că două treimi dintre cei intervievaţi au declarat că încearcă să economisească şi tot atâţia spun că au reuşit să îşi atingă obiectivele financiare, vine ca o veste bună pe fondul contextului economic actual”, a adăugat Georgiana Iancu.

Studiul a fost realizat în prima jumătate a lunii aprilie a acestui an, pe un eşantion reprezentativ EY, participanții fiind în cea mai mare parte persoane cu venituri foarte mari (peste 15.000 lei lunar) – 44%, venituri medii şi peste medie (între 5.000 -10.000 lei lunar) – 25%, şi venituri mari (între 10.000 şi 15.000 lei pe una), cu 22%, cei cu venituri de sub 5.000 lei/lună reprezentând 8%, cu vârste cuprinse majoritar în intervalul 31 – 50 ani (65%), urmaţi de persoanele între 51 şi 60 de ani, cu 18%. Femei 71%, bărbaţi 27% majoritar din mediul urban (92%), dintre care cei mai mulţi din Bucureşti şi Ilfov (65%), cu venituri superioare (universitare şi post-universitare), cu 98%.

Vezi și: Guvernul mai oferă o zi liberă în plus pentru români în mini-vacanța de Paște 2024. Lista liberelor