În acest context, premierul Ilie Bolojan le-a spus primarilor că România nu mai dispune de resursele financiare necesare pentru a onora toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani, scrie Antena 3 CNN.
„Dacă nu luam aceste măsuri, plus altele, în toamnă vom intra în incapacitate de plată și nu vor mai fi bani nici pentru cele începute”, a avertizat premierul care a adăugat că va fi „o mare ușurare” pentru el când nu va mai avea această funcție.
Citește și: Daniel Zamfir: „Candidat comun al coaliției la Primăria Capitalei? Foarte puțin probabil”
Premierul le-a spus primarilor că, doar în cazul PNRR, supracontractarea depășește aproape 20 de miliarde de euro, la care se adaugă fondurile din programele Anghel Saligny, CNI, Transporturi, Sănătate, precum și supracontractările de pe POR și alte linii de finanțare.
El a subliniat că o parte semnificativă dintre contractele incluse inițial în PNRR nu mai pot fi susținute financiar, fiind scoase din program, deoarece există aprobare doar pentru jumătate din componenta de împrumut, pe fondul deficitului uriaș și al problemelor legate de proiecte (licitații neconforme, lucrări imposibil de finalizat etc.).
Contractele de finanțare care nu au încă semnate contractele de lucrări vor fi denunțate unilateral.
„Reprezintă puțin peste 5 miliarde lei. Cu părere de rău, am avut 3 ani să le semnăm”, a transmis Bolojan.
Premierul a precizat că proiectele deja semnate și aflate într-un stadiu de execuție de peste 30% vor continua să fie finanțate, chiar dacă nu mai fac parte din PNRR. În cazul contractelor aflate sub pragul de 30%, acestea vor fi analizate individual, iar dacă pot fi finalizate până anul viitor și nu prezintă probleme, li se va asigura finanțarea. Decizia urmează să fie adoptată prin memorandum în ședința de guvern.
El a subliniat că alocarea acestor fonduri va fi posibilă doar prin reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și eșalonarea investițiilor din alte domenii.
Potrivit acestuia, toate informațiile privind situația actuală erau cunoscute încă de la sfârșitul lunii iulie, după încheierea negocierilor cu Comisia Europeană, fiind prezentate atât în ședința de guvern, cât și în cea a coaliției.
„Dacă nu luam aceste măsuri, plus altele, în toamnă vom intra în incapacitate de plată și nu vor mai fi bani nici pentru cele începute.
Având în vedere situația dificilă in care suntem va fi o ușurare pentru mine când nu voi mai premier. Însă, cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România”, a transmis Bolojan.
Ce prevede ordonanța de urgență pusă în transparență de MIPE
Nota de fundamentare precizează că ordonanța este necesară pentru a reduce un risc fiscal sistemic, considerat iminent și de o gravitate excepțională, provocat de supracontractarea masivă și lipsită de corelare cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și PNRR.
Prin OUG se urmărește și:
- diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, prin menținerea acelor proiecte care au șanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;
- adoptarea unor măsuri corective ferme și imediate, precum și modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;
- evitarea unor consecințe macroeconomice severe, și diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal,
- instituirea un control riguros, centralizat și transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanțate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară și să prioritizeze investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară
- suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, așa cum sunt definiți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare cu beneficiarii, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. l) din aceeași ordonanță de urgență precum și excepția prin care Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare în cazuri temeinic justificate, prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene
- suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare și structurile de implementare, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență așa cum sunt definiți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;
- suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a atribuirii de contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări aferente reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de către beneficiarii sau structurile de implementare, operatori economici aflați în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale și locale;
- denunțarea unilaterală de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de beneficiari și/sau structurile de implementare, precum și pentru procedurile de achiziție publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență,
- suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare, structurile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, și/sau obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziție încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuție,
- instituirea unei obligații de a obține aprobarea Guvernului prin memorandum inițiat de către coordonatorul de reforme și/sau investiții cu privire la oportunitatea continuării investiției și a impactului bugetar total avizat de MF și MIPE pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mic de 30%;
- în situația în care progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme și/sau investiții;
- instituirea unor excepții prin care pot fi încheiate noi angajamente legale și continuată implementarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în scopul eficientizării și accelerării implementării investițiilor, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și/sau investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene,
- reglementarea interdicției de efectuare a transferurilor de fonduri publice aferente PNRR pentru proiectele ce fac obiectul informărilor Comisiei Europene cu privire la nerespectarea Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE,
- reglementarea pentru anul 2025 a modalității de încheiere a unor nou angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, de către Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A,
- instituirea, pentru anul 2025, a interdicției depășirii sumelor alocate în euro, la nivel de program prevăzute la art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările și completările ulterioare, cât și condițiile de exceptare.
Citește și: Ministrul Economiei, Radu Miruță: „Nu vor mai fi bani pentru plata salariilor pe luna august”