Tot ce trebuie să știi dacă vrei să te angajezi la stat. Un sfert dintre angajații din sectorul public cred că au competenţele digitale necesare

Un sfert dintre angajatii din sectorul public consideră că au competenţe digitale avansate doar pentru că ştiu să navigheze pe Internet, conform datelor unui studiu realizat pe un eşantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de către Centrul de Formare APSAP, furnizor de cursuri acreditate, citat de Ziarul Financiar.

Ce trebuie să știe angajații care lucrează la stat

Un procent de 28% dintre persoanele incluse în sondaj (1.477) consideră că deţin un nivel de competenţe digitale la nivel avansat. Aproape 90% dintre aceştia (1.285) înţeleg prin competenţe digitale avansate activităţile de navigare şi căutare eficientă pe Internet. Numai 10% (140) spun că deţin cunoştinţe de programare şi dezvoltare de programe/aplicaţii (HTML), care i-ar poziționa într-adevăr la un nivel avansat.

40% dintre angajatii la stat chestionati spun că au competente digitale intermediare şi 30% de bază. Un procent de 0,4% dintre angajati susțin că sunt experti digitali.

Autoevaluarea acestora face ca majoritatea angajatilor de la stat să nu îşi dezvolte abilităţile în mod constand și nu participă la cursuri de perfecţionare. Pe de altă parte, cei care participă la cursuri plătesc pentru acestea din propriile resurse în 50% din cazuri, ceea ce este descurajant pe termen lung, mai ales că legea obligă instituţiile publice să investească constant în perfecţionarea angajaţilor, potrivit raportului.

În ultima perioadă, din totalul celor 5.162 de respondenţi, cei mai interesaţi de cursuri nu au fost cei din Administraţia Publică Centrală, ci cei din Administraţia Publică Locală.

Mai exact, din totalul de 5.162 de respondenţi, 2.244 fac parte din Administraţia Publică Locală (consilii locale, primării şi consilii judeţene) şi doar 1.676 din Administraţia Publică Centrală (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome).

Citește și: Marius Budăi, noi informații despre salariul minim european. Se pregătește o măsură de mare impact la Guvern

Cât despre Administraţia Publică Locală, mai mult de 53% dintre participanții la sondaj au declarat că angajatorul suportă costurile participării la programele de perfecţionare, în timp ce, în Administraţia Publică Centrală, doar 33% dintre respondenţi au putut să afirme acelaşi lucru.

Salariul lunar al muncitorilor din Administraţia Publică Locală este mai mic decât cel al personalului din Administraţia Publică Centrală. Mai mult de 63% dintre angajaţii din organismele centrale au declarat că au un venit cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei/lună, pe când 57% dintre angajaţii din cadrul administraţiilor locale spun că venitul lor este sub pragul de 5.000 de lei lunar, potrivit datelor Centrului de Formare APSAP.

În plus, cei mai mulţi lucrători la stat (90%) susţin că un venit lunar motivant este de cel puţin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei consideră că ar trebui să câştige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun că venitul lunar ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro.

Conform unui raport transmis de Eurostat, nivelul competenţelor digitale de bază a crescut treptat în ultima perioadă în majoritatea statelor membre UE. Totuși, nu este şi cazul României. Ţara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce priveşte competenţele digitale deţinute de adulţii activi din punct de vedere economic. Aceeaşi sursă realizează o diferenţiere clară între competenţele de bază şi cele avansate.

Există diverse definiţii pentru abilităţile sau competenţele digitale şi mai mulţi termeni, cum ar fi „alfabetizare digitală”, „competenţă digitală”, „competenţe legate de TIC” şi „competenţe informatice”, sunt adesea utilizaţi ca sinonime.

Consiliul Europei a definit în luna mai 2018 competenţa digitală ca „implicând utilizarea cu încredere, critică şi responsabilă a tehnologiilor digitale, precum şi utilizarea acestora pentru învăţare, la locul de muncă, şi pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informaţiei şi al datelor, comunicarea şi colaborarea, educaţia în domeniul mass-mediei, crearea de conţinuturi digitale (inclusiv programarea), siguranţa (inclusiv bunăstarea digitală şi competenţele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum şi soluţionarea problemelor şi gândirea critică”.

Şi în opinia specialiştilor IT, competenţele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice şi de comunicaţii (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte.

„Aceste competenţe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicaţii software şi de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza şi interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoştinţe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicaţiilor de birou reprezintă competenţe de bază, care, într-o lume modernă şi digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.

Vezi și: Jobul pe care tinerii din România îl ocolesc. Salariile sar de 2.000 de euro!