Documentul, adoptat cu o zi înainte de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a fost transmis Parlamentului pentru procedura de aprobare prin hotărâre, în concordanţă cu prevederile Legii 203/2015 privind planificarea apărării. Deşi strategia nu are valoare juridică directă, aceasta reprezintă cadrul de orientare pentru politicile de apărare şi securitate naţională pe durata mandatului prezidenţial, stabilind obiectivele şi direcţiile de acţiune pentru instituţiile responsabile din domeniu.
Noua strategie este concepută pentru a răspunde unui context internaţional tensionat şi pentru a actualiza arhitectura de securitate a statului român la realitățile geopolitice post-2022.
În mesajul transmis Parlamentului odată cu proiectul, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că procesul de elaborare a documentului a avut un „puternic caracter interinstituţional”, reunind instituţii din domeniul apărării şi securităţii, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic şi ai think-tank-urilor. Şeful statului a punctat că este prima strategie de apărare pusă în transparenţă publică, iar o parte dintre observaţiile formulate în perioada de consultare au fost preluate în forma finală.
Totodată, preşedintele arată că documentul „nu este despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţeni”, definind România drept un stat modern, transparent şi integru, construit în jurul drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
În expunerea de motive, preşedintele a explicat că strategia reflectă cel mai complex context de securitate de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, marcat de agresiuni hibride, competiţie pentru resurse şi intensificarea războiului informaţional. Pentru a răspunde acestor provocări, România îşi propune să adopte un concept de „independenţă solidară”, care presupune urmărirea intereselor naţionale în strânsă cooperare cu aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană. Potrivit lui Nicuşor Dan, strategia deschide o nouă etapă în evoluţia statului, care „trebuie să-şi proiecteze mai ferm influenţa în regiune şi să-şi consolideze profilul internaţional”.
Raportul favorabil al comisiilor reunite, adoptat fără voturi împotrivă, transmite un mesaj de unitate politică într-un moment în care temele de securitate şi apărare domină agenda publică. Parlamentarii au apreciat caracterul actualizat al strategiei şi orientarea acesteia către consolidarea rezilienţei naţionale.
În preambulul documentului, preşedintele atrage atenţia asupra unuia dintre riscurile majore la adresa funcţionării statului, avertizând că „persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul, slăbeşte capacitatea defensivă şi diluează pactul de încredere dintre instituţii şi cetăţeni”. La rândul său, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a subliniat în cadrul discuţiilor că strategia este „centrată pe cetăţean şi pe modernizarea statului”, insistând asupra nevoii ca România să dispună de „instituţii care cooperează şi care se bazează pe date”.