Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care include reforma companiilor în care statul deține pachetul majoritar.
„Lucrăm la un pachet amplu de reformă a societăților comerciale de stat. Pierderile acestora conturează o imagine negativă pentru statul român. Din păcate, multe dintre aceste active funcționează mult sub potențialul pieței. Ne dorim pierderi mai mici, servicii de calitate superioară și, eventual, chiar profitabilitate”, a declarat premierul.
Te-ar mai putea interesa: Bolojan despre marii consumatori de subventii: CFR, Metrorex și băncile de stat date ca exemple de ineficiență
Acesta susține că va asigura transparența companiilor de stat și critică companiile cu pierderi pentru faptul că nu au un plan de redresare:
„Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat, publicând toate datele legate de conducere și indicatorii de performanță. În prezent, nu există niciun indicator care să arate că o companie cu pierderi are și un plan concret de redresare. Vom modifica legislația, astfel încât indemnizațiile să fie plafonate la valori rezonabile”, a precizat Ilie Bolojan.
Un alt aspect este necesitatea modificării legislației fiscale și măsuri noi pentru a încasa veniturile.
„Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții”, afirmă el.
Bolojan a declarat că Executivul intenționează să modifice legislația care reglementează activitatea AMEPIP, instituția responsabilă cu administrarea participațiilor statului.
„Vom propune modificarea legislației pentru ca numărul de societăți gestionate de AMEPIP să scadă. În prezent, spun că gestionează 1.400 de societăți, dar în realitate nu le pot gestiona. Acest număr trebuie redus la companiile cu adevărat relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu pot depăși 200”, a spus premierul.
Bolojan critică ritmul lent al reformei de digitalizare al ANAF.
„E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea”.
În acest sens, Bolojan a anunțat că un grup de lucru, coordonat de ministrul Tánczos Barna, lucrează deja la revizuirea legislației fiscale. Printre măsurile vizate se numără limitarea posibilității de eșalonare a plăților și stabilirea unor criterii clare de performanță pentru conducerea ANAF.
Premierul anunță că vor exista modificări „pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil”.
„E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan anunță că ponderea cheltuielilor din veniturile statului se apropie de nivelul din Pandemie.
„În urmă cu 10 ani, 2014-2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%… Acest nivel se apropie la nivelul din Pandemie, de la 14 la 16%. Avem 20% creștere pe acest domeniu, avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau de performață. Nu are de ce”.
Acesta afirmă că în anumite spitale, costurile de personal depășesc 90%.
„Există o limitare de sporuri care este dată de 30%. Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri… Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli”, spune el.
O altă măsură venită din partea Guvernului este de a descentraliza autorizarea jocurilor de noroc.
„Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre”, a spus premierul.
Premierul a vorbit și despre pensiile magistraților în cadrul conferinței.
„Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani. A treia componentă – nivelul pensiilor. Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net”, a declarat Bolojan.
Premierul a evidențiat creșterea rapidă a cheltuielilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de la 49 de miliarde de lei în 2021 la o proiecție de 77 de miliarde de lei pentru vara anului 2025.
„Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de Sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, a avertizat șeful Guvernului.
Bolojan a subliniat că problema nu constă în lipsa resurselor, ci în modul ineficient de gestionare a fondurilor.
Bolojan a afirmat că România nu va reuși să atingă în acest an ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, estimând un nivel realist de aproximativ 8%, în ciuda măsurilor implementate de Guvern.
„Sunt realist în privința deficitului bugetar din acest an și, poate, și pentru anul viitor. Facem tot ce este posibil pentru ca angajamentele pe care le-am luat și planurile de reducere a deficitului, de revenire pe o traiectorie asumată anul trecut de România, să fie puse în aplicare în 2025 și 2026”, a adăugat Bolojan.
Te-ar mai putea interesa: Ilie Bolojan: Parteneriatul cu SUA, esențial pentru securitatea și modernizarea României
Întreaga conferință de presă de la Palatul Victoria poate fi urmărită mai jos: