Ciucu critică Ministerul Culturii. Întârzie legislația pentru curățarea graffiti-ului de pe clădirile istorice din București

Primarul general al Municipiului București, Ciprian Ciucu, a criticat public Ministerul Culturii pentru faptul că nu a pus în aplicare, în termenul promis, sprijinul legislativ necesar pentru simplificarea procedurilor de curățare a graffiti-ului de pe clădirile istorice din Capitală. Edilul afirmă că au trecut două luni de la o dezbatere publică organizată împreună cu primarii de sector și reprezentanți ai ministerului, însă angajamentele privind modificarea legislației nu au fost respectate.

Te-ar mai putea interesa și: Reforma salarizării din Justiție și MAI: Salarii mai mari la bază, dar scăderi ale veniturilor brute din cauza reducerii sporurilor

Ciucu critică Ministerul Culturii. Întârzie legislația pentru curățarea graffiti-ului de pe clădirile istorice din București

Într-o postare pe rețelele sociale, Ciucu susține că așteptările autorităților locale au fost „în zadar”, iar lipsa unor schimbări legislative menține blocaje importante în procesul de intervenție asupra fațadelor afectate. El a subliniat că, în prezent, procedurile sunt extrem de birocratice, mai ales în zonele protejate, unde chiar și lucrările simple de curățare necesită numeroase avize și documentații din partea instituțiilor de cultură. Această situație face dificilă intervenția rapidă asupra clădirilor vandalizate.

În ciuda acestor obstacole, primarul Capitalei a precizat că programul de curățare a graffiti-ului va continua, însă implementarea sa rămâne complicată din cauza cadrului legal existent. Potrivit acestuia, municipalitatea nu poate interveni direct și rapid, fiind în continuare obligată să solicite avize de la Ministerul Culturii sau structurile subordonate, ceea ce împiedică acțiuni imediate, de tipul intervențiilor în 24 de ore.

În acest context, Ciprian Ciucu a anunțat că regulamentul privind curățarea fațadelor va fi introdus pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului General al Municipiului București, chiar dacă există rezerve privind aplicabilitatea sa practică. El a atras atenția că, în forma actuală, cadrul legal continuă să impună aceleași constrângeri birocratice, fără a permite o intervenție eficientă și rapidă.

Potrivit datelor furnizate de Poliția Locală a Municipiului București, în Capitală există aproximativ 98 de zone protejate în care clădirile sunt afectate de graffiti. Pentru gestionarea acestei situații, Direcția de Urbanism urmează să stabilească perimetrele de intervenție, etapizat, iar autoritățile locale vor identifica imobilele afectate, vor întocmi note de constatare și vor trimite notificări proprietarilor.

Proprietarii clădirilor au la dispoziție 90 de zile pentru a îndepărta graffiti-ul pe cheltuială proprie sau pentru a se înscrie într-un program municipal de curățare. În cazul în care nu respectă termenele stabilite, aceștia riscă sancțiuni contravenționale. Dacă aleg varianta programului public, Primăria Capitalei va acoperi 80% din costuri, iar proprietarii vor suporta 20%, suma fiind achitată în tranșe.

După primirea notificării, proprietarii trebuie să decidă în termen de 45 de zile varianta aleasă, iar în cazul în care se implică autoritatea publică, Primăria Municipiului București va gestiona întregul proces administrativ, inclusiv obținerea avizelor, întocmirea documentațiilor și coordonarea lucrărilor prin Administrația Străzilor.