Noua lege a salarizării pregătită de Guvern aduce schimbări majore pentru angajații din Justiție, Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, într-un efort amplu de reformare a sistemului bugetar. Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, reforma urmărește să reducă discrepanțele salariale dintre persoane aflate pe funcții similare și să limiteze dependența de sporuri, care în ultimii ani au ajuns să reprezinte o parte importantă din veniturile unor categorii profesionale, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Profesorii primesc salarii mai mari prin noua lege a salarizării. Debutanții ar putea câștiga cu 17% mai mult din 2027
Autoritățile susțin că noua lege este construită pe principiul „muncă de valoare egală, salarizare egală” și introduce o structură unitară bazată pe 12 grade salariale și coeficienți calculați în funcție de complexitatea activității, responsabilitate și impact decizional. Practic, Guvernul încearcă să creeze o grilă comparabilă între toate familiile ocupaționale din sectorul public și să reducă diferențele apărute în timp prin sporuri, hotărâri judecătorești și reglementări diferite aplicate de instituții.
În sistemul judiciar, una dintre funcțiile analizate este cea de judecător de judecătorie cu o vechime între 5 și 10 ani. Simulările Ministerului Muncii arată că salariul de bază median va crește în 2027 de la 15.448 lei la 15.949 lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 3%. Totuși, venitul brut lunar median este estimat să scadă cu aproximativ 6%, de la 22.307 lei la 20.928 lei, deoarece reforma reduce ponderea sporurilor și mută o parte dintre acestea în salariul de bază.
În prezent, veniturile brute ale judecătorilor de judecătorie pot varia între 19.413 lei și 26.554 lei, însă după aplicarea noii legi intervalul ar urma să se restrângă între 16.826 lei și 20.793 lei. Guvernul susține că această uniformizare urmărește eliminarea diferențelor foarte mari existente între persoane aflate pe funcții similare.
Și grefierii sunt afectați de modificarea sistemului de sporuri. Pentru grefierii cu o vechime între 15 și 20 de ani, salariul de bază median ar urma să crească de la 8.189 lei la 8.815 lei, adică cu aproximativ 8%. Cu toate acestea, venitul brut lunar median este estimat să scadă semnificativ, de la 13.388 lei la 10.976 lei, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 18%. Ministerul Muncii argumentează că noul sistem încearcă să reducă rolul excesiv al sporurilor și să apropie veniturile între angajați aflați pe poziții similare.
În structurile de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, reforma aduce evoluții ceva mai favorabile. Exemplul folosit de Minister este cel al inspectorului cu grad profesional superior. În acest caz, salariul de bază median va crește cu aproximativ 7%, de la 8.134 lei în 2026 la 8.692 lei în 2027. De asemenea, venitul brut lunar median va înregistra o creștere de aproximativ 4%, de la 10.429 lei la 10.833 lei.
Autoritățile subliniază că și în cazul polițiștilor și al personalului din structurile de ordine publică se urmărește reducerea diferențelor salariale dintre persoane aflate pe funcții comparabile. Dacă în prezent veniturile brute pentru această categorie pot varia între 9.237 lei și 13.824 lei, după aplicarea reformei intervalul estimat va fi între 10.559 lei și 12.096 lei.
Una dintre principalele direcții ale reformei este reducerea numărului de sporuri. Potrivit documentelor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 55% dintre sporurile existente în prezent vor fi eliminate. Sporurile care vor rămâne vor fi acordate doar pentru condiții speciale sau activități excepționale și vor fi plafonate la o medie de maximum 20% la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
În sistemul actual, partea variabilă a veniturilor este foarte mare. Datele oficiale arată că sporurile și alte componente suplimentare reprezintă aproximativ 30% din salariul de bază pentru judecătorii de apel și tribunal, aproximativ 29% pentru judecătorii de judecătorie și circa 31% pentru grefieri. Reforma urmărește să reducă această dependență de sporuri și să transfere o parte mai mare din venit în salariul de bază.
În cazul structurilor de apărare și ordine publică, anumite sporuri vor fi păstrate. Polițiștii și personalul care lucrează în condiții de risc ridicat sau solicitare profesională mare vor putea beneficia în continuare de coeficienți suplimentari de până la 0,40, acordați în funcție de natura activității și condițiile concrete de muncă.
Guvernul insistă că salariile aflate deja în plată nu vor scădea pentru personalul existent în sistem. Pentru aproximativ 44% dintre posturile din sectorul bugetar va fi aplicat mecanismul numit „diferență salarială tranzitorie”, care va compensa eventualele pierderi rezultate din noua formulă de calcul. Totuși, această protecție nu se va aplica angajaților noi și nici celor care promovează ulterior pe alte funcții sau grade profesionale.