Cum explică Ciolacu alocarea de doar 1,6% din PIB pentru apărare în 2023. În 2022, Iohannis promitea 2,5% pentru NATO

Premierul Marcel Ciolacu a oferit, vineri, o serie de detalii despre cheltuielile pentru apărare pe care le-a făcut România în ultimul an. Acesta a explicat s-a ajuns în această situație deoarece Guvernul a făcut o parte din plățile pentru 2023 în lunile ianuarie şi februarie, când deficitul pentru aceste luni a fost de 1,7%, conform News.ro.

Declarațiile lui Marcel Ciolacu vin în contextul în care un raport recent arată cheluielile României pentru apărare nu ar fi atins procentul de 2%, tinta stabilită de către toate țările NATO.

„S-au făcut foarte multe plăţi în lunile ianuarie şi februarie, am şi văzut că am avut un deficit pe aceste luni de 1,7%. Nu au fost cheltuieli suplimentare venite nici din administraţia centrală nici din administraţia locală, marea majoritate a acestui deficit au fost plăţile către apărare. Cu alte cuvinte, ne-am asumat toate lucrurile, le-am dus până la capăt”, a răspuns Ciolacu.

NATO: România nu a respectat pragul minim de 2% din PIB

România a cheltuit în anul 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB.

Potrivit raportului elaborat la NATO, România a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare doar în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB. În ultimii trei ani însă, țara noastră a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB pe care l-am avut 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent.

În vara lui 2022, la Summitul NATO de la Madrid, președintele Klaus Iohannis le spunea români că bugetul de 2,5% din PIB pentru Apărare va fi o constanță cel puțin în următorii 10 ani. Datele arată că lucrurile nu au stat așa nici măcar în 2023. Statistica NATO, care se bazează pe datele colectate până în februarie 2024, arată că Armata a cheltuit de fapt 1,6%, mult sub pragul minim cerut de alianță.

Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au fost direcționați către programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din est precum Polonia, care a avut peste 53%. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.

Guvernul a mărit chiar azi prin ordonanță de urgență soldele tututor celor din sistemul național de apărare, inclusiv ale militarilor din MApN.

Citește și: Armata Română angajează peste 5.000 de tineri. Ce salarii și beneficii vor primi cei care aleg o astfel de carieră