Ilie Bolojan face anunțul de ultimă oră despre tăierea pensiilor și salariilor, în contextul în care țara noastră se descurcă tot mai greu cu plata acestora, din cauza deficitului bugetar de peste 9% din PIB.
Ilie Bolojan susține că politicienii au crescut pensiile și salariile fără a ține cont de veniturile statului, măsuri care, de-a lungul timpului, au creat decalaje grave în economia statului.
„Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creşteri, care nu au ţinut seama de venituri. Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului. Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public
Citește și : Este oficial! Nicușor Dan a aprobat decizia care intră în vigoare pe 14 iunie 2025
Anul 2024, faţă de 2023, a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%. Asta înseamnă că, cu siguranţă, în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei”, arată Ilie Bolojan conform România TV.
Creșterea cheltuielilor cu pensiile a depășit inflația în ultimii patru ani, ceea ce este un lucru bun, dar care nu a ținut cont de veniturile statului, ceea ce îi poate costa dur pe români.
„Am avut o inflaţie acumulată, în patru ani, de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%. Dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.
E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii”, mai arată Ilie Bolojan.
O mare problemă este și cea a profesioniștilor care ies la pensie prea devreme, precum și a românilor care nu sunt prinși în activitate, peste 33% din totalul populației între 15 și 64 de ani.
„Între 15 şi 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinsi în activitate. Sigur, îi putem scădea pe cetăţenii români care sunt în străinătate, dar oricum, aşa cum vedeţi, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.
De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc şi, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situaţia în care jumătate din cei care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinşi în activitate, deşi este o vârstă la care experienţa acumulată, la care înţelepciunea ar putea fi valorificată în aşa fel încât cei care intră pe piaţa muncii să nu intră în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forţă de muncă”, transmite Ilie Bolojan.