Noi acuzații care i se aduc candidatului independent Călin Georgescu. Ce s-ar putea întâmpla cu economia țării

Politica economică izolaționistă propusă de Călin Georgescu și susținută de partidele suveraniste din România riscă să aibă efecte devastatoare asupra întregii economii, iar cei mai afectați vor fi cetățenii cu venituri mici și mijlocii, avertizează Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK Romania), potrivit economedia.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Călin Georgescu șochează: România nu va respecta angajamentele NATO

foto: Călin Georgescu

Noi acuzații care i se aduc candidatului independent Călin Georgescu. Ce s-ar putea întâmpla cu economia țării

Unul dintre cele mai grave efecte ale izolaționismului economic ar fi creșterea dobânzilor bancare, deoarece băncile vor deveni mai reticente în a acorda credite, având în vedere riscurile financiare ridicate.

„Izolaționismul, tradus prin reducerea comerțului cu alte state și a investițiilor străine, determină reticența băncilor de a mai acorda credite, ceea ce înseamnă o majorare a dobânzilor practicate de acestea pentru compensarea riscurilor. Prin urmare, toți cei care au credite la bănci vor plăti mai mult. În plus, concurența pentru resursele financiare interne va determina creșterea în continuare a dobânzilor.

În plus, crește riscul unei rate mai ridicate a inflației, ceea ce probabil se va întâmpla în SUA.

Țări precum Venezuela, care au implementat politici izolaționiste și de naționalizare, au experimentat creșteri dramatice ale dobânzilor bancare, iar economia a fost destabilizată. În schimb, țări cu economii deschise și care încurajează investițiile străine, tind să beneficieze de dobânzi mai scăzute datorită accesului mai ușor la finanțare externă și a unui mediu economic mai stabil”.

O politică economică izolaționistă va duce la un acces limitat la tehnologie, resurse externe și materii prime, ceea ce va provoca o creștere a costurilor de producție și, implicit, o inflație mai mare. Unele sectoare economice vor fi puternic afectate și, în cel mai rău caz, unele industrii vor dispărea.

„O politică economică de izolare limitează accesul la tehnologie și la resurse externe, inclusiv la produse și materii prime necesare industriei, ceea ce duce la o creștere a costurilor, prin urmare la inflație.

Este posibil ca unele ramuri industriale să nu supraviețuiască creșterii costurilor, respectiv lipsei materiilor prime și să dispară.

Comerțul va fi în egală măsură afectat. Vor dispărea de pe rafturi produse alimentare cu care ne-am obișnuit (ulei de măsline, ciocolata, fructele exotice etc), sau cele din zona tehnologiei – telefoanele mobile, calculatoarele, jocurile, aplicațiile de tot felul.

Alte produse, chiar și cele locale, se vor scumpi foarte mult, pentru că pe lanțul de producție sunt folosite materii prime din import. De exemplu medicamentele.

O astfel de situație ar crea o spirală de scădere a nivelului de trai, cu prețuri mai mari și o putere de cumpărare diminuată pentru majoritatea cetățenilor”.

Sebastian Metz spune și riscurile majore pe care o politică izolaționistă le-ar aduce asupra sistemului de pensii din România. Dacă multe firme vor pleca din țară sau se vor închide, statul va înregistra o scădere majoră a veniturilor din taxe și impozite, ceea ce va reduce fondurile disponibile pentru plata pensiilor. În această situație, există riscul ca pensiile să fie înghețate sau chiar reduse, iar pentru pensionarii cu venituri mici, acest lucru va însemna o scădere a nivelului de trai.

„O impresie de ostilitate față de companiile străine ar putea împiedica dezvoltarea economică”
„Investitorii iau adesea în considerare nu numai politicile actuale, ci mai ales predictibilitatea și transparența pe termen lung a mediului de business. O impresie de instabilitate sau de ostilitate față de companiile străine ar putea reduce semnificativ afluxul de capital și ar putea împiedica dezvoltarea economică.

O scădere a investițiilor străine ar încetini sau chiar ar stopa progresul proiectelor importante de infrastructură și al inițiativelor inovatoare care se bazează pe finanțarea și expertiza internațională. Acest lucru ar limita oportunitățile companiilor românești de a se integra în textul politicilor internaționale privind taxele pe emisiile de carbon, aceste costuri suplimentare ar fi transferate consumatorilor”.

O altă problemă este impactul asupra investițiilor străine. O politică economică care ar transmite o impresie de instabilitate sau ostilitate față de investitorii străini ar putea duce la o scădere dramatică a acestora, ceea ce ar îngreuna dezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură și inovație, care se bazează pe expertiza și finanțarea internațională.

Politicile izolaționiste ar putea afecta și sectorul energetic, România riscând să piardă accesul la piețele internaționale de energie, cum ar fi petrolul, gazele naturale și electricitatea. În acest context, facturile la energie ar putea crește semnificativ, în special dacă producția internă nu poate satisface cererea națională.

„Politicile izolaționiste ar încetini economia, ceea ce ar face ca datoria publică să crească rapid, iar moneda națională să se deprecieze.

Pe de altă parte, investitorii străini ar evita să împrumute România din cauza riscurilor politice și economice ridicate, forțând statul să se bazeze pe finanțare internă, care este mai costisitoare și limitată.

În aceste condiții deficitul bugetar va crește, ca și cheltuielile publice, pe fondul creșterii dobânzilor la datoria statului”, concluzionează Sebastian Metz.

Te-ar mai putea interesa și: Călin Georgescu, întrebat dacă vrea să introducă armata obligatorie în România: „Noi nu avem de ce să intrăm într-un conflict care nu este al nostru”