- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri politică

Presa din Austria analizează vetoul pentru aderarea României la Schengen: „Guvernul caută un ţap ispăşitor. Se aplică o dublă măsură”

07 Dec, 11:35 • Russo George
Cancelarul austriac Karl Nehammer şi ministrul de Interne Gerhard Karner au anunţat luni că Viena îşi va folosi dreptul de veto din Consiliul JAI în problema aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, invocând ca motiv valul de migranţi ilegali din Austria, care ar intra în UE prin ţara noastră şi pe la vecinii din sud.
Presa din Austria analizează vetoul pentru aderarea României la Schengen: Guvernul caută un ţap ispăşitor. Se aplică o dublă măsură

O analiză a presei austriece arată că guvernul din Austria are dreptate în privinţa faptului că numărul migranţilor este proporţional mai mare decât în alte state europene, iar problema trebuie rezolvată, dar notează că acuzaţiile la adresa României şi Bulgariei sunt nefondate, ele fiind doar „un ţap ispăşitor”.

De asemenea, media austriacă mai arată şi că, spre deosebire de atitudinea autorităţilor de la Viena în ce priveşte România şi Bulgaria, problema aderării Croaţiei este privită în cu totul altă lumină, tot prin prisma unor interese subiective.

„Protestele faţă de cifrele ridicate ale migraţiei sunt justificate. Dar un veto împotriva extinderii Schengen nu ajută pe nimeni.

Sistemele care nu funcţionează nu ar trebui extinse până când nu sunt reparate, iar sistemul Schengen nu funcţionează, pentru că vin tot mai mulţi migranţi. Aceasta este logica din spatele opoziţiei ministrului de interne Gerhard Karner faţă de admiterea mai multor state în spaţiul Schengen. Prin urmare, joi, el intenţionează să se opună prin veto propunerii, în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Destul de remarcabil, mai ales că Austria nu obişnuieşte să se plimbe pe la Bruxelles cu ameninţări de veto”, notează jurnalista Ingrid Steiner-Gashi în Kurier, citată de News.ro.

Dar, continuă ea, „există însă un reproş care îi poate fi făcut lui Karner, cancelarului Karl Nehammer şi chiar partenerilor lor de coaliţie, Verzilor, care susţin decizia cu o opoziţie surprinzător de mică: aici se aplică standarde duble. Pentru că guvernul respinge admiterea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, dar vrea să dea undă verde Croaţiei”.

„Nu e de mirare” – continuă jurnalista – Croaţia e „una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de austrieci. Iar dacă cei care tânjesc după Marea Adriatică nu mai trebuie să aştepte ore întregi la graniţa sloveno-croată, inima turiştilor austrieci va fi fericită”.

Citeşte şi: Oficial: Austria interzice accesul României în Schengen. Reacția ministrului de Interne de la Viena

„Atunci când vine vorba de Croaţia, guvernul austriac este orb în faţa migraţiei. 40 la sută din toate cele 75.000 de cereri de azil depuse în Austria în acest an au provenit de la migranţi care au aterizat în Serbia. Este suficient să arunci o privire pe hartă pentru a vedea că de acolo există doar două rute spre Austria: prin Ungaria, ţară din spaţiul Schengen, unde se pare că migranţii sunt lăsaţi să treacă cât mai repede posibil, şi prin Croaţia, ţară candidată la aderarea la Schengen. Desigur, la Viena se ştie că migranţii se îndreaptă spre nord prin Croaţia şi că în Ungaria sunt lăsaţi să treacă, dar toate acestea par mai puţin importante decât să bată cu adevărat cu pumnul în masă în altă parte”, comentează autoarea articolului din Kurier.

„Cu un drept de veto, Austria se face auzită în toată Europa: da, avem proporţional mult mai multe cereri de azil decât alte state UE; da, povara este prea mare; da, afluxul de migranţi trebuie redus. Pe scurt: Austria are dreptate să protesteze faţă de UE”, consideră jurnalista. „Este regretabil doar faptul că acest protest nu abordează adevărata problemă – şi anume inexistenta politică comună a UE în materie de migraţie. Şi aici toată lumea trebuie să fie luată de nas – de la Comisia Europeană până la fiecare stat UE, inclusiv Austria”, argumentează ea.

„În schimb, Austria vizează cu veto-ul său persoanele nepotrivite: Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele tehnice pentru a adera la spaţiul Schengen. De altfel, guvernul de la Viena a confirmat deja acest lucru în urmă cu un an. Faptul că acum se suceşte sugerează că doreşte să prezinte electoratului pe cineva pe care să dea vina pentru cifrele nedorite ale migraţiei. Bulgaria şi România devin astfel pioni în agitata politică austriacă, dar nu rezolvă niciuna dintre problemele de migraţie”, conchide Ingrid Steiner-Gashi, care este corespondenta la Bruxelles a publicaţiei din 2017.

La rândul său, într-un scurt comentariu, „Der Standard” scrie că prin veto-ul său faţă de aderarea la Schengen, „Viena umileşte Bucureştiul”. Adelheid Wolfl scrie că la Bucureşti, lumea este nedumerită de ce cancelarul Karl Nehammer ameninţă că Austria va fi singurul stat UE care va vota împotriva aderării României la reuniunea miniştrilor de interne şi justiţie de joi, în timp ce alte state UE au rezerve numai faţă de Bulgaria.

„Austria îşi pedepseşte propriile companii din România fără niciun motiv obiectiv. Din cauza frontierei Schengen, camioanele ar fi reţinute ore în şir la vamă, iar companiile austriece ar pierde, de asemenea, o mulţime de bani. Este într-adevăr de neînţeles de ce Nehammer vrea să „pedepsească” România, dintre toate ţările, pentru faptul că atât de mulţi migranţi au venit în Austria în acest an. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a precizat că mai puţin de trei la sută dintre migranţii ilegali care solicită azil în Austria au trecut anterior prin România. Pe de altă parte, 370.000 de turişti români lasă anual 250 de milioane de euro în hotelurile şi restaurantele austriece”, notează jurnalistul, care consideră că argumentaţia lui Nehammer este lipsită de temei.

„În orice caz, populismul lui Nehammer dăunează enorm imaginii Austriei în România. De asemenea, el subestimează complet cât de repede se pot distruge relaţiile şi încrederea care au fost construite timp de ani de zile”, conchide jurnalistul austriac.

Citeşte şi: Ungaria a blocat ajutorul UE pentru Ucraina în valoare de 18 miliarde de euro. În schimbul votului, Orban cere deblocarea fondurilor europene pentru țara sa