Primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 ar putea fi anulat! Două cereri depuse la CCR pun sub semnul întrebării validitatea votului

Curtea Constituțională a României urmează să analizeze două cereri depuse de candidați la președinție, Sebastian Constantin Popescu și Cristian Vasile Terheș, pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Aceste cereri au fost înregistrate la CCR și urmează să fie discutate pe 28 noiembrie 2024, cu începere de la ora 11:00, potrivit Antena 3 CNN.

Te-ar mai putea interesa și: Ce opțiuni politice se conturează în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024

foto: alegeri prezidențiale

Primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 ar putea fi anulat! Două cereri depuse la CCR pun sub semnul întrebării validitatea votului

Cererile invocă posibile fraude și nereguli în organizarea și desfășurarea alegerilor, care ar fi influențat rezultatele. Potrivit legislației, alegerile pot fi anulate doar în caz de fraudă dovedită, iar contestațiile depuse de cei doi candidați sunt bazate pe presupuse încălcări ale legii privind finanțarea campaniilor electorale.

„Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România.

S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România”.

Sebastian Constantin Popescu, candidat din partea Partidului Noua Românie, cere anularea alegerilor pe motivul unui presupus comportament fraudulos al altui candidat, Călin Georgescu, care ar fi încălcat legislația privind finanțarea campaniei. Popescu acuză faptul că Georgescu ar fi primit sprijin financiar ilegal din afaceri externe și nu ar fi declarat sursele de finanțare, ceea ce ar fi constituit o formă de manipulare electorală.

Conform cererii, campania lui Georgescu a fost susținută masiv pe rețelele sociale prin materiale video și postări care nu au fost reflectate în declarațiile de cheltuieli, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă financiară și nereguli în desfășurarea campaniei.

„Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România.

Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România.

Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanțare și sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care-I primește în campania electorală prezidențială, un om care înșeală românii, NU POATE SĂ DEVINĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI”.

De asemenea, Popescu spune că Georgescu a folosit tehnici de manipulare pentru a crea impresia unei susțineri populare masive, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale pentru a genera comentarii false și a induce ideea unei susțineri extinse în rândul alegătorilor. Aceste metode sunt considerate o încălcare a principiului transparenței și corectitudinii în campaniile electorale, afectând astfel credibilitatea și legitimitatea alegerilor.

„Potrivit art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, toate cheltuielile de campanie trebuie declarate public și justificat, pentru a asigura transparența și corectitudinea competiției electorale.

Candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli zero, desi campania sa a implicat o prezență masivă pe rețelele de socializare, cu mii de videoclipuri și materiale distribuite. Distribuirea și producția acestor materiale implică costuri semnificative (echipamente, logistică, personal), imposibil de acoperit fără resurse financiare consistente. Prin urmare, discrepanța dintre activitatea vizibilă de campanie și lipsa cheltuielilor declarate reprezintă o încălcare gravă a normelor legale”.

În paralel, Cristian Vasile Terheș, europarlamentar susținut de PNCR, a depus o cerere similară, punând sub semnul întrebării corectitudinea desfășurării alegerilor, dar fără a detalia în mod public motivele specifice din contestația sa. Curtea Constituțională va analiza aceste cereri și, în cazul în care găsește dovezi suficiente de fraudă sau nereguli, ar putea decide anularea primului tur al alegerilor.

În urma deliberărilor, dacă CCR respinge cererile de anulare, rezultatele primului tur de scrutin vor fi validate, iar campania electorală pentru al doilea tur va începe pe 29 noiembrie 2024, urmând ca alegătorii să se prezinte la urne pentru a alege președintele României pe 8 decembrie. De asemenea, în cazul unei posibile anulări a turului întâi, va trebui stabilită o nouă dată pentru acest scrutin, ceea ce ar putea afecta calendarul electoral.

„Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc” pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului.

Aceste tehnici include:

– Videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor.

– Rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei.

Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale”.

Te-ar mai putea interesa și: Moldovenii de peste Prut vor să schimbe jocul pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale din România!