PSD, care a blocat adoptarea proiectului de lege privind reforma administrației locale, i-a înaintat președintelui Nicușor Dan, marți, la consultările de la Cotroceni, un document ce conține șase propuneri. Potrivit documentului obținut de HotNews, printre solicitări se numără pragul de „25% posturi reduse”, procent care a dus la blocarea negocierilor din coaliție, întrucât premierul Bolojan vizează o tăiere de 40% din totalul posturilor, notează Adevărul.
Citește și: Grindeanu: Fără PSD, pierderea la buget ar fi fost de TREI ori mai mare
Social-democrații cer ca procesul de reformă a administrației locale să fie „gradual, diferențiat și digitalizat” și resping actualele propuneri, pe care le consideră responsabile de crearea „unei administrații mutilate prin tăieri statistice”.
Ei atrag atenția asupra a patru riscuri majore dacă reforma se va implementa în forma dorită de premier. Conform PSD, aceste măsuri ar putea provoca blocaje administrative, accentuarea inegalităților regionale, pierderea fondurilor europene și scăderea încrederii publice.
„România are astăzi 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), cu un total de 189.777 posturi în administrația locală. Simulările actuale privind o reducere de 45% din totalul posturilor ar conduce, în practică, la 17.815 posturi ocupate desființate, adică o scădere medie de 14% din totalul efectiv”, motivează PSD.
PSD critică și modul de implementare a reformei administrației locale. În documentul citat, partidul susține că datele actuale vor genera dezechilibre regionale, având în vedere că în Bihor se propune reducerea a doar 3% din posturi, în timp ce în județe precum Buzău, Galați sau Sălaj procentele depășesc 20%.
„Această abordare riscă să genereze sub-administrație în zonele rurale mici, unde 2–3 funcționari în minus pot însemna absența serviciilor publice de bază (contabilitate, urbanism, asistență socială)”, consideră PSD.
Raport angajați/locuitori:
UAT < 1.500 locuitori – minimum 8–10 funcționari de bază, fără reduceri sub acest prag.
UAT > 5.000 locuitori – țintă: 7 funcționari/1.000 locuitori.
Capacitate de absorbție fonduri UE:
UAT cu absorbție scăzută (<50 €/locuitor ) – prioritate la întărirea echipelor de proiecte.
UAT performante – pot reduce personal auxiliar, dar cu condiția reinvestirii economiilor în digitalizare.
<30% servicii online – nu se reduc posturi, ci se investește în infrastructură și formare.
30–60% – reducere graduală de max. 15%.
60% – reducere de 20–25% posibilă, cu standardizare și interoperabilitate.
Complexitate administrativă: UAT-urile care gestionează spitale, școli mari sau drumuri au nevoie de personal suplimentar. Reducerile se aplică în special unde există suprapuneri birocratice.
Indicatori socio-economici: UAT-urile cu șomaj ridicat și populație îmbătrânită să beneficieze de o clauză de protecție (reducere ≤10%).
Faza I – Audit și digitalizare de bază: cartografierea posturilor, lansarea platformelor online pentru servicii simple (certificate, taxe, programări).
Faza II – Reduceri diferențiate până la 25%: aplicarea criteriilor, mobilitatea voluntară a personalului între UAT, crearea de centre intercomunale pentru servicii specializate.
Faza III – Consolidare structurală: stimulente pentru comasarea voluntară a UAT-urilor foarte mici, reducere suplimentară acolo unde există redundanțe clare (până la 30% maxim).
Faza IV – Administratie digitală și transparentă: integrarea completă a serviciilor în platforma unică națională, standardizare după model estonian și nordic.
Risc de blocaj administrativ – se previne prin păstrarea unui număr minim de funcționari esențiali.
Risc de accentuare a inegalităților regionale – se evită prin aplicarea diferențiată a reducerilor, în funcție de capacitatea locală.
Risc de pierdere a fondurilor europene – se contracarează prin întărirea echipelor de proiecte în zonele vulnerabile și prin centre intercomunale de expertiză.
Risc de neîncredere publică – se reduce prin comunicare clară: reforma nu e un „dictat”, ci un proces participativ, în logica europeană a subsidiarității.
Stabilirea unui prag realist de reducere: maximum 25%, diferențiat pe criterii funcționale.
Crearea unui Indice de Eficiență Administrativă care să combine date demografice, economice și instituționale.
Program național de digitalizare a serviciilor publice (platformă unică, interoperabilitate, formare profesională).
Dezvoltarea cooperării intercomunale pentru servicii costisitoare (IT, juridic, achiziții).
Lansarea unei dezbateri naționale privind comasarea voluntară a UAT-urilor sub un anumit prag de populație.
Asigurarea transparenței și a protecției sociale pentru personalul vizat de restructurări (mobilitate, reconversie, formare).
„România are nevoie de un stat suplu și eficient, dar nu de o administrație mutilată prin tăieri statistice. Reforma trebuie să fie un proces gradual, diferențiat și digitalizat, orientat spre calitate și servicii pentru cetățean.
Un prag de 25% aplicat inteligent, pe criterii clare și în etape, poate aduce economii bugetare fără a sacrifica funcționalitatea.
Aceasta este calea prin care România se aliniază la standardele europene și își reconstruiește încrederea cetățenilor în stat” , spun reprezentanții PSD în document.
Propunerea PSD de reformă a administrației locale by Web Adevarul